Legea salarizării unice ar duce la o creștere medie a salariilor bugetarilor cu 40-50% anul viitor, iar deficitul public va atinge aproape 6%, spune Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal, care adaugă că în aceste condiții Guvernul nu mai are ce măsuri de compensare a creșterilor de cheltuieli să ia. „E deja game over”, a afirmat Ionuț Dumitru la o reuniune a analiștilor financiar-bancari, potrivit Profit.ro.
În România salariile în administrația publică sunt mai mari decât în administrația publică din Ungaria, Polonia, Cehia, Bulgaria, Slovacia și Grecia, relativ la salariile medii pe economie, relevă studiul „Anvelopa salarială în sectorul bugetar – evoluții și comparații cu alte țări membre UE”, publicat de Consiliul Fiscal și care poartă semnătura președintelui Consiliului Fiscal Ionuț Dumitru.
În administrația publică, salariul relativ - calculat ca raport dintre salariul brut din sectorul respectiv și salariul mediu brut pe economie - în România este 162%, față de 113% în Bulgaria, 119% în Ungaria, 123% în Polonia, 111% în Cehia, 127% în Slovacia, 118% în Grecia, conform calculelor făcute de Consiliul Fiscal pe baza datelor AMECO și ale Institutelor Naționale de Statistică.
Aceleași calcule ale Consiliului Fiscal arată că un angajat din administrația publică din România are un salariu mediu brut de 1.116 euro, în Ungaria - 1.005 euro, în Polonia - 1.096 de euro, în Bulgaria - 556 de euro, iar în Slovacia - 1.155 de euro.
În sectorul public, per ansamblu, documentul arată că în februarie anul acesta în România salariul relativ - calculat ca raport dintre salariul brut din sectorul respectiv și salariul mediu brut pe economie - este de 122%, față de 90% în Ungaria, 106% în Polonia, 103% în Cehia, 102% în Bulgaria, 107% în Slovacia și 112% în Grecia.
(Sursa: Studiul „Anvelopa salarială în sectorul bugetar – evoluții și comparații cu alte țări membre UE”//clic pe imagine pentru a mări)
(Sursa: Studiul „Anvelopa salarială în sectorul bugetar – evoluții și comparații cu alte țări membre UE”//clic pe imagine pentru a mări)
Documentul mai arată că ponderea în PIB a cheltuielilor totale cu salariile bugetarilor, care acum este de 8,4% din PIB, va ajunge în anul 2020 la 10%, iar în 2022 la 12%, peste media europeană.
(Sursa: Studiul „Anvelopa salarială în sectorul bugetar – evoluții și comparații cu alte țări membre UE”//clic pe imagine pentru a mări)
Studiul relevă că și în anii 2007, 2008 și 2009 s-a mai înregistrat o asemenea decuplare a salariilor din sectorul public față de sectorul privat.
(Sursa: Studiul „Anvelopa salarială în sectorul bugetar – evoluții și comparații cu alte țări membre UE”//clic pe imagine pentru a mări)
Studiul arată cum au scăzut veniturile colectate din taxe și impozite în România în ultimii ani, ca pondere în Produsul Intern Brut, de la 28,1 la sută în 20015, la 26,1 la sută în 2016. Pentru 2017 proiecția Comisiei Europene pentru România este de 25,4 la sută, față de o medie europeană de 40 la sută.
(Sursa: Studiul „Anvelopa salarială în sectorul bugetar – evoluții și comparații cu alte țări membre UE”//clic pe imagine pentru a mări)
Estimările Comisiei Europene pentru acest an arată România pe penultimul loc din Uniunea Europeană, înaintea Irlandei, la capitolul veniturilor colectate din taxe și impozite, raportat la PIB, în 2017. Bulgaria are o rată de colectare de 30 la sută, iar media europeană este de 40,1 la sută. Cel mai bine stau Franța și Belgia, cu o pondere în PIB a veniturilor colectate de 47,7, respectiv 46,7 la sută din PIB. Estimările Comisiei Europene:
(Sursa: Studiul „Anvelopa salarială în sectorul bugetar – evoluții și comparații cu alte țări membre UE”//clic pe imagine pentru a mări)
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
În plus și în acest articol persistă eroarea indusă de șefii sindicatelor diferitelor categorii de bugetari care vorbesc despre salarii și evită să discute despre venituri, salariu+diferite sporuri, stimulente, etc.De curînd un sindicalist din Ministerul Sănătății își spunea păsul, cei pe care îi reprezenta sunt în pericol să piardă prima de sfîrșit de an,2 salarii minime pe economie.
Scriind despre veniturile șefilor de sindicate,unul din învățămînt avea următoarele surse oficiale de venit:
1.Venit corespunzător funcției de șef de sindicat
2.Venit pentru funcția de profesor într-un liceu din Ialomița,ocupată premergător alegerii la sindicat(pentru acea ,,catedră” statul plătește salariu titularului,care e ocupat cu activitatea sindicală+salariu suplinitor)
3.Venit pentru că e membru în Consiliul de Administrație a liceului.
Începeți să vă întrebați ce se întîmplă?
Din păcate, cei care legiferează și fac planuri de dezvoltare nu sunt de acord cu această idee, deoarece se află într-un conflict de interese în care ei centrează, ei dau cu capul și ei bagă apoi cardul în bancomat, lunar.
Sunt convins, ca dl. Ionuț Dumitru, daca ar castiga undeva la 1500 lei net, cat au majoritatea functionarilor publici, ar "canta" altfel.
Ar fi timpul ca expertii in economia Romaniei sa incerce sa se gandeasca si la cum ar functiona economia noastra daca media salariala s-ar situa la nivelul decentei, de exemplu daca leafa medie ar di de 3000 de lei.
Din 1990 incoace, oamenilor li se spune tot timpul ca treturile si tarifele diverselor servicii, utilitati sau marfuri trebuie sa se alinieze la cele ale UE; acest lucru s-a realizat de multi ani; insa niciun expert economic nu ne explica de ce leafa NU trebuie inca sa se alinieze la media europeana.
Vad ca mutinationalele, care prospera in Romania tocmai datorita salariilor mici pe care le platesc, prospera la fel de mult si in Vestul Europei, unde trebuie sa achite salarii conform statdardelor din acele tari dezvoltate.
In concluzie, poate ne explica vreun academician in ale economiei, de ce populatia din tara noastra trebuie sa se multumeasca cu o medie salariala indecent de mica, dar in acelasi timp sa plateasca bunurile si serviciile la preturi de UE.
În primul rând, noi nu putem să avem salarii la stat ca cei de acolo, pentru că pur și simplu nu avem bani. Dacă încercăm iese fie cu deficit, fie cu inflație, și ne împușcăm singuri în genunchi și ajungem ca Venezuela.
În al doilea rând, noi nu merităm acele salarii. Sistemul nostru de stat pur și simplu nu oferă servicii de calitate, nu ai un randament ban-serviciu convenabil. Iar argumentul că odată cu creșterea salariului se vor îmbunătăți și serviciile este total fals, pentru că la bugetari nu este nici pe departe o meritocrație, ci un hățiș de pile și numiri politice.
Dacă vreți prosperitate atunci faceți infrastructură, debirocratizare și depolitizare. Singurele domenii în care cred că ar ajuta majorări salariale sunt sănătatea și educația, pentru că ne pleacă doctorii și profesorii suplimentează prin meditații, în loc să-și folosească timpul și energia la clasă.
În rest e pomană și praf în ochi.
Insulta este accesibila oricui; cu argumentatia logica si civilizata e mai greu....
În rest, nu aveți deloc dreptate, Bulgaria este luată ca referință doar în titlu (caz rar, vai, cum să ne comparăm noi cu bulgarii, noi avem prostie de talie mondială, nu de talie balcanică, nu?), în rest comparațiile se fac cu multe țări europene, nu știu dacă sînt toate și nu știu cît de corecte sînt analizele, nu mă pricep.