Foto Guliver/Getty Images
În perioada în care eram elev de liceu, am făcut parte din Consiliul Elevilor, structura care se ocupă de reprezentarea elevilor în raport cu factorii decizionali, atât la nivel local cât și la nivel central. Printre inițiativele structurii, mi-a rămas clar întipărită în minte cea referitoare la bugetele primăriilor.
Conform unui raport al Avocatului Poporului, doar 5,66% dintre autoritățile publice locale acordă integral burse școlare pentru elevi. Cu alte cuvinte, foarte, foarte puține primării acordă bursele prevăzute de lege, multe administrații locale apărându-se prin invocarea lipsei fondurilor. „Nu avem bani!” au strigat primarii. Consiliul Elevilor a vrut să arate că banii există, dar nu sunt alocați acolo unde trebuie - așa că la începutul anului 2019, structura a solicitat tuturor primăriilor din țară documentul ce prevede bugetul local.
Arma Consiliului în acest demers a fost legea 544/2001, despre care este important să vorbim astăzi.
Legea 544/2001 prevede liberul acces la informații de interes public. În baza acestei legi, cetățenii pot adresa insituțiilor publice solicitări pentru diverse informații de interes public, termenul de soluționare a cererilor neputând depăși 30 de zile. Într-o Românie în care digitalizarea administrației este undeva între științifico-fantastic și promisiune electorală, această lege reprezintă singurul instrument prin care cetățenii pot accesa informații de interes public – bugetul local, hotărâri de consiliu local și nu numai.
Au existat primării care au răspuns solicitării Consiliului Elevilor în timpul prevăzut de lege. Au existat primării care au răspuns mult mai târziu. Și au existat primării care nu au răspuns deloc.
Cazul acestei structuri nu este singular. Birocrația românească este de mult timp sinonimă cu eficiența redusă, lipsa de interes și de transparență, iar eforturile de modernizare sunt reduse și, pe alocuri, de abia vizibile. Cu excepția câtorva administrații locale ce merită menționate pentru eforturi – vezi municipiul Cluj – administrația românească face prea puține pentru a se reinventa.
În acest context, inițiativa legislativă pentru modificarea legii 544/2001, care a fot la un pas să treacă prin Parlament, dacă nu exista protestul societății, este una aberantă, într-un sens foarte periculos. Proiectul adăuga legii următoarele mențiuni:
- solicitanții de informații de interes public vor fi obligați să plătească toate costurile aferente procesării respectivelor informații: copiere, scanare, anonimizare a datelor cu caracter personal, căutare și identificare a documentelor în arhivă, etc.
- costurile pentru operațiunile anterior menționate vor putea fi stabilite arbitrar, însemnând că fiecare entitate publică va putea să își stabilească propriile costuri. O primărie care va fi ostilă acestor cereri va putea stabili aceste costuri atât de mari, încât accesarea informațiilor de interes public va fi prea costisitoare pentru cetățeanul de rând.
- extras din inițiativa legislativă: „în cazul în care volumul informatiilor solicitate depășește 50 de pagini, autoritatea poate refuza transmiterea acestora”.
- ce e mai rău, însă, de abia acum urmează: „Autoritatea sau instituția publică are dreptul să refuze motivat comunicarea informațiilor solicitate în condițiile în care aceste informații sunt solicitate cu rea-credință”. Această precizare ar putea fi invocată în nenumărate cazuri, dat fiind faptul că reaua-credință nu poate fi clar delimitată. O astfel de prevedere poate duce la situații în care accesul la informații de interes public este obstrucționat abuziv.
O democrație nu poate funcționa fără transparență. Fără a menționa explicit, această inițiativă legislativă urmărea restrângerea accesului la informații de interes public, fiecare autoritate având la dispoziție instrumentele necesare pentru a construi bariere care să îi țină la distanță pe cetățeni. O astfel de inițiativă nu ar trebui să existe într-o Românie europeană.
Faptul că inițiatorii (de la PSD și de la PNL) și-au retras semnăturile după ce povestea a apărut în presă arată ce poate face o societate trează căreia nu i-au murit instinctele democratice.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
E nevoie să sune și clopoțelul ce vestește terminarea pauzei (scrisesem recreația, pare prea arhaic)!
Cele bune,
narcispurice
Se pare că inițiatorii acestei legi au „jucat” o partitură electorală menită a scădea puncte procentuale din „zestrea” celor două partide mari.