Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Ultima sfidare a unui Parlament sinistru

informatii publice - Getty

Foto Guliver/Getty Images

În perioada în care eram elev de liceu, am făcut parte din Consiliul Elevilor, structura care se ocupă de reprezentarea elevilor în raport cu factorii decizionali, atât la nivel local cât și la nivel central. Printre inițiativele structurii, mi-a rămas clar întipărită în minte cea referitoare la bugetele primăriilor.

Conform unui raport al Avocatului Poporului, doar 5,66% dintre autoritățile publice locale acordă integral burse școlare pentru elevi. Cu alte cuvinte, foarte, foarte puține primării acordă bursele prevăzute de lege, multe administrații locale apărându-se prin invocarea lipsei fondurilor. „Nu avem bani!” au strigat primarii. Consiliul Elevilor a vrut să arate că banii există, dar nu sunt alocați acolo unde trebuie - așa că la începutul anului 2019, structura a solicitat tuturor primăriilor din țară documentul ce prevede bugetul local.

Arma Consiliului în acest demers a fost legea 544/2001, despre care este important să vorbim astăzi.

Legea 544/2001 prevede liberul acces la informații de interes public. În baza acestei legi, cetățenii pot adresa insituțiilor publice solicitări pentru diverse informații de interes public, termenul de soluționare a cererilor neputând depăși 30 de zile. Într-o Românie în care digitalizarea administrației este undeva între științifico-fantastic și promisiune electorală, această lege reprezintă singurul instrument prin care cetățenii pot accesa informații de interes public – bugetul local, hotărâri de consiliu local și nu numai.

Au existat primării care au răspuns solicitării Consiliului Elevilor în timpul prevăzut de lege. Au existat primării care au răspuns mult mai târziu. Și au existat primării care nu au răspuns deloc.

Cazul acestei structuri nu este singular. Birocrația românească este de mult timp sinonimă cu eficiența redusă, lipsa de interes și de transparență, iar eforturile de modernizare sunt reduse și, pe alocuri, de abia vizibile. Cu excepția câtorva administrații locale ce merită menționate pentru eforturi – vezi municipiul Cluj – administrația românească face prea puține pentru a se reinventa.

În acest context, inițiativa legislativă pentru modificarea legii 544/2001, care a fot la un pas să treacă prin Parlament, dacă nu exista protestul societății, este una aberantă, într-un sens foarte periculos. Proiectul adăuga legii următoarele mențiuni:

- solicitanții de informații de interes public vor fi obligați să plătească toate costurile aferente procesării respectivelor informații: copiere, scanare, anonimizare a datelor cu caracter personal, căutare și identificare a documentelor în arhivă, etc.

- costurile pentru operațiunile anterior menționate vor putea fi stabilite arbitrar, însemnând că fiecare entitate publică va putea să își stabilească propriile costuri. O primărie care va fi ostilă acestor cereri va putea stabili aceste costuri atât de mari, încât accesarea informațiilor de interes public va fi prea costisitoare pentru cetățeanul de rând.

- extras din inițiativa legislativă: „în cazul în care volumul informatiilor solicitate depășește 50 de pagini, autoritatea poate refuza transmiterea acestora”.

- ce e mai rău, însă, de abia acum urmează: „Autoritatea sau instituția publică are dreptul să refuze motivat comunicarea informațiilor solicitate în condițiile în care aceste informații sunt solicitate cu rea-credință”. Această precizare ar putea fi invocată în nenumărate cazuri, dat fiind faptul că reaua-credință nu poate fi clar delimitată. O astfel de prevedere poate duce la situații în care accesul la informații de interes public este obstrucționat abuziv.

O democrație nu poate funcționa fără transparență. Fără a menționa explicit, această inițiativă legislativă urmărea restrângerea accesului la informații de interes public, fiecare autoritate având la dispoziție instrumentele necesare pentru a construi bariere care să îi țină la distanță pe cetățeni. O astfel de inițiativă nu ar trebui să existe într-o Românie europeană.

Faptul că inițiatorii (de la PSD și de la PNL) și-au retras semnăturile după ce povestea a apărut în presă arată ce poate face o societate trează căreia nu i-au murit instinctele democratice.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Salutări, autorului și cititorilor!

    E nevoie să sune și clopoțelul ce vestește terminarea pauzei (scrisesem recreația, pare prea arhaic)!

    Cele bune,
    narcispurice
    • Like 1
  • Delia MC Delia MC check icon
    Asta s-o credeți voi că-i ultima...
    • Like 1
  • Teoretic și absurd parlamentarii pot iniția tot felul de legi care să contravină statului de drept democratic, numai că există o serie de instrumente care să nu permită adoptarea sau intrarea în vigoare a unei astfel de legi ( tehnica legislativă care impune obținerea de avize, discutarea în comisiile parlamentare, în plenul parlamentului, promulgarea, sesizarea la nevoie a CCR ).
    Se pare că inițiatorii acestei legi au „jucat” o partitură electorală menită a scădea puncte procentuale din „zestrea” celor două partide mari.
    • Like 1
  • Poate ca nu ar fi rau sa vedem si cine au fost semnatarii acestei legi . Pe mine cei de la PSD ma intereseaza mai putin ca i-am vazut ce pot. Mi-as dori totusi sa-i vad pe cei de la PNL
    • Like 5
    • @ Radu Bogdan
      Chiar unul dintre lideri: https://www.mediafax.ro/politic/florin-roman-isi-retrage-semnatura-de-pe-proiectul-de-modificare-a-legii-544-19668467
      • Like 2


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult