Succes uriaș al diplomației europene în plan global. UE își asigură un partener ferm în Asia de Sud-Est

Foto Guliver/Getty Images

Începând de la 1 august, exporturile UE către Vietnam vor supuse unor taxe mai mici, în virtutea acordului comercial UE-Vietnam care, în ultimă instanță, va elimina taxele vamale pentru 99% din mărfurile comercializate între cele două părți. În condițiile în care scena geopolitică internațională este într-un continuu tumult, intrarea în vigoare a acestui acord reprezintă o importantă afirmare a Uniunii Europene ca jucător global.

Până nu demult, Statele Unite erau văzute ca fiind un model de dezvoltare pentru statele democratice, conducând lumea liberă și acționând ca un arbitru internațional. Această poziție însă a fost spulberată atât de evenimente externe (criza COVID-19), cât mai ales de decizii luate intern ce au slăbit reputația și influența globală a SUA. O gestionare slabă a protestelor recente, o abordare precară în Orientul Mijlociu prin retragerea trupelor din Siria și abandonarea aliaților kurzi, o politică cel puțin controversată în problema Iranului, o intervenție inconsistentă în dialogul cu Coreea de Nord, un război comercial incert cu China și retragerea din Acordul de la Paris au reprezentat lovituri constante pentru prestigiul american. Prin modul în care Donald Trump a gestionat politica internațională, SUA s-a retras, încetul cu încetul, de pe scena geopolitică, lăsând în urmă un gol în ceea ce privește leadership-ul ”lumii libere”. Sub deviza ”America First”, Trump a dus Statele Unite pe calea izolaționismului, mergând mai degrabă pe urmele doctrinei Monroe decât dezvoltând capabilitatea acestei superputeri de a influența evenimentele internaționale.

Uniunea Europeană a asistat neputincioasă la închiderea SUA într-un turn de fildeș; dintr-un aliat tradițional, cu conexiuni puternice ce își au sorgintea în perioada postbelică, SUA s-au transformat într-un vag partener. Plecând de la taxele puse de Donald Trump asupra importului de vin, brânzeturi și whiskey europene și până la retragerea de trupe americane din Europa, politica americană a întors spatele, puțin câte puțin, bătrânului continent.

În acest context, Uniunea Europeană a sesizat un moment oportun pentru a se afirma ca putere internațională. Macron începuse să afirme în mod public necesitatea Uniunii Europene de a se autosusține, inclusiv în cazul în care nu mai putem conta pe aliatul american. Nu știm dacă poziția domniei sale a fost influențată de incidentul cu mătreața de la întâlnirea Trump-Macron; cert este însă faptul că începerea consolidării poziției UE în politica globală a devenit o prioritate pentru liderii europeni.

Acordul UE-Vietnam se înscrie în această listă. Prin intermediul acestui acord, Uniunea Europeană și Vietnam își vor spori schimburile comerciale prin eliminarea taxelor vamale, apropiind economic și diplomatic statul asiatic de Europa. Încă de astăzi, 65% din taxele aplicabile exporturilor din UE în Vietnam sunt eliminate, restul fiind înlăturate gradual de-a lungul unei perioade de 10 ani. În sens invers, taxele importurilor din Vietnam în UE vor fi eliminate în decursul a 7 ani, această diferență în timpul acordat eliminării taxelor fiind justificată de nevoile economice ale Vietnamului, o țară în curs de dezvoltare. Un alt punct extrem de important se referă la achizițiile publice: în baza acordului, companiile europene vor putea participa pe piața vietnameză a licitațiilor publice pe picior de egalitate cu firmele autohtone, avantaj de care nicio altă țară sau entitate nu beneficiază.

În cursul negocierilor, s-a ridicat o problemă de etică: cum poate Uniunea Europeană să fie dispusă să ratifice un astfel de acord cu o țară cu tendințe autoritare? UE nu are capacitatea de intimidare militară sau diplomatică, așadar cea mai la îndemână pârghie pentru a se asigura de respectarea drepturilor omului și consolidarea statului de drept este reprezentată de persuasiunea economică. Prin acest acord, Uniunea Europeană a convins Vietnamul să respecte o serie de înțelegeri în domeniul social, economic, politic și de protecția mediului, angajându-se să protejeze drepturile omului, să încurajeze implicarea societatății civile în procesul de monitorizare cu privire la punerea în aplicare a acordului și să implementeze efectiv acordurile internaționale de mediu (inclusiv Acordul de la Paris din care SUA s-au retras). Vietnamul nu va avea altă alternativă decât să accepte respectarea drepturilor și libertăților cetățenești – în cazul în care aceste prevederi nu sunt respectate, acordul prevede o serie de sancțiuni ce pot culmina cu încheierea colaborării economice dintre cele două părți. Cu alte cuvinte, fie respectă standardele de protecție socială și a mediului, fie renunță la poziția economică privilegiată în raport cu UE.

Astfel, se poate observa succesul uriaș al diplomației europene în plan global: prin implicarea puternică în dezvoltarea economiei Vietnamului, UE își asigură un partener ferm în Asia de Sud-Est, o regiune dinamică și marcată de potențial a continentului. Într-o lume care se poate baza din ce în ce mai puțin pe intervenția și arbitrul american, alte puteri trebuie să ia locul lăsat liber de SUA - iar Uniunea Europeană își consolidează încet, dar sigur, o poziție robustă la nivel internațional.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp