Foto Guliver/Getty Images
Admiterea la Medicină a fost mereu o „probă de foc” pentru liceenii de ieri și de azi, însă nu de puține ori, cei care și-au dorit cu ardoare să devină „mediciniști” au găsit subterfugii sau goluri în sistemul de admitere pentru a fi mai aproape de visul lor sau de al părinților.
O astfel de investigație i-a condus pe jurnaliștii ieșeni pe un fir al Ariadnei care își are capătul în cea mai mizerabilă formă de impostură din învățământul medical superior din Moldova. De altfel, pe grupurile de medici rezidenți, specialiștii din sistem afirmă că ceea ce se întâmplă la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași, o instituție de învățământ medical superior fondată în 1879, a cărei activitate a fost marcată de-a lungul timpului de numele a mari personalități ca Grigore T. Popa, Leon Scully, Petru Poni, C.I. Parhon, Aristide Peride, nu este un caz izolat și că plaga este una comună.
Practic, dacă ești ghidat și susținut de „cine trebuie”, ca absolvent de liceu și fiu de doctor sau cadru universitar, nu dai examen admitere, ci intri pe locurile de la UMF destinate străinilor. Părinții plătesc taxa de 5.000 de euro anual, apoi te transferi la secția „Limba Română”, alături de colegii mediciniști care au intrat pe drept. Numai anul acesta, 7iasi.ro a identificat 40 de „boboci” mediciniști care prin această manevră obscură de introducere pe ușa din dos au completat lista celor 200 de locuri cu taxă pentru străini. Astfel, copii de-ai unor profesori universitari și medici ieșeni au fost admiși la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” fără examen pe listele cu studenți străini.
De altfel, nu o dată UMF Iași a fost subiectul unor scandaluri care au demascat o parte din nereguli în administrație și pregătirea viitorilor medici, iar frica celor onești – căci și în cel mai corupt sistem există outsideri – de a spune lucrurilor pe nume a transformat această instituție publică de învățământ superior într-o „cazemată”, dominată de mafia universitară.
Odinioară, oricât de mare ar fi fost dorința, dacă discipolul nu avea suficiente cunoștințe, Medicina rămânea doar un ideal neîmplinit. În cartea sa autobiografică, dr. Carol Rafael, un reputat medic geriatru, povestește cum, după terminarea liceului, s-a angajat patru ani muncitor necalificat și abia apoi, după pregătire individuală susținută și multe eforturi în tot acest timp, a intrat la Medicină.
„În 1956 am promovat examenul de bacalaureat, după care m-am hotărât să mă prezint la examenul de admitere la Facultatea de Medicină. Se dădeau probe scrise sau orale din: anatomie și fiziologie, fizică, chimie, biologie, limba română și limba rusă. Fiind 11 candidați pe un loc, am înțeles că pentru a reuși trebuie să fii bine pregătit la toate materiile. Unii învățau anatomia și fiziologia după manuale universitare, dar neglijau alte materii”, scrie medicul în volumul „Amintirile unui geriatru”.
În ultimii ani, 2020 nefiind o excepție de la regulă, examenul de admitere la UMF a fost simplificat considerabil. În toate centrele universitare ale țării, examenul de admitere constă într-o probă unică, un test grilă dintr-o bibliografie din materiile Biologie, Chimie și Fizică. Absolvenții de liceu au la dispoziție culegeri de teste pentru admiterea la Medicină, iar în marile centre universitare se organizează simulări ale examenului.
Cei care nu au reușit să prindă un loc în București, Cluj-Napoca, Iași sau Timișoara s-au reorientat către Arad, Constanța sau Oradea. Desigur, există mulți liceeni care nu pot accepta că nu au aptitudinile necesare urmării unei facultăți de medicină sau părinții, reputați doctori și/sau cadre universitare, nu concep ca tradiția de familie să fie scurtcircuitată tocmai de copilul lor. În acest sens, seniorii profită de „lacunele” sau „portițele” din sistem.
De altfel, tot jurnaliștii, de data aceasta francezi, au mai semnalat un aspect negativ în cazul școlii românești de medicină, de la care am putea spune că s-a răspândit tentacular impostura, admiterea pe bază de dosar a studenților străini. Acest sistem facil de accesare a învățământului superior a fost aspru criticat încă de acum zece ani.
„Dacă în Franța, 85% dintre studenții la medicină eșuează în primul an, Universitatea din Cluj, situată în inima Transilvaniei (aspect valabil pentru toate universitățile de medicină din țară - n.r.), recrutează studenții pe bază de dosar. Acest sistem a încurajat pe mulți tineri francezi să-și părăsească țara.
Există astfel un plan B pentru toți cei care sunt respinși în Franța la Medicină. La Universitatea din Cluj, România, sute de studenți francezi ajung an de an pentru a descifra prețiosul sesam care le va deschide porțile medicinei, stomatologiei sau farmaciei”, scria „Le Figaro” în 2010, în articolul «La Roumanie, nouvel éden des étudiants en médecine» / („România, noul eden al studenților la medicină”). Au trecut zece ani de atunci și această accesare facilă a facultăților de Medicină din România de către cetățenii străini a fost speculată și de către absolvenții de liceu din România, pe crieriul „banul cumpără orice”.
În tot acest tăvălug, pacientul român, față în față cu boala, nu mai are timpul, nici instrumentele necesare de a sta și a investiga dacă doctorul care îl tratează e unul care e „fals” sau „adevărat”, dacă admiterea sau rezidențiatul prin care a trecut specialistul au fost examene care au presupus eforturi, cunoștințe, dedicare sau, dimpotrivă, mii sau zeci de mii de euro.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
există mulți liceeni care nu pot accepta că nu au aptitudinile necesare urmării unei facultăți de medicină
Cam ce aptidutini se verifica la admitere? Aptitudinea de a memora un manual?
Pentru ca afirmatia sa fie corecta ar trebui un test de aptitudini.
Nu cred ca exista un test de aptitudini in sensul definit de UCAT:
https://en.wikipedia.org/wiki/University_Clinical_Aptitude_Test
The UCAT is designed to be a test of aptitude and attitude, not academic achievement. It attempts to assess a certain range of mental abilities and behavioural attributes identified as useful. These mental abilities include critical thinking as well as logical reasoning and inference.
Sau testul german:
TMS Test 2020 - The Medical Studies Trial is a study ability test for understanding scientific and medical issues. It is held for degree programs in medicine and dentistry. TMS also checks the memory, the accuracy of the visual perception, imagination and the ability for concentrated work. The test for medical studies conducts once a year, participation is voluntary. Each person is only entitled to participate once in Germany.
- nu, nu asta se verifica, ci inclinatiile candidatului pentru profesia aleasa de urmat, aratate prin cantitatea unor informatii stiintifice generale si de baza, SPECIFICE profesiei pe care acesta doreste s-o urmeze, ca si modul de expunere a acestora.
- >"Pentru ca afirmatia sa fie corecta ar trebui un test de aptitudini"<
- tocmai ti-am expus testul.
- nimic altceva n-ar putea fi mai concludent, pentru un absolvent de liceu, pentru ca la sau in "medicina" este necesar a fi stiute o cantitate imensa de date din mai multe stiinte de sine statatoare, altfel nu merge treaba cu viitorul student, mai tarziu viitorul medic.
- si pentru asta, candidatul, studentul si medicul trebuie sa straluceasca mai intai la mama tuturor stiintelor, LIMBA ROMANA, (in Romania), ca de altfel in orice alte discipline de rang universitar.
- altfel, intelege, aplica, si mai tarziu ajunge chiar sa spuna altora, prostii .......
- s-au vazut destule cazuri, in toata lumea.
- iar cu medicina nu-i de gluma, "ca_cu" religia, de exemplu.
- iar la sfarsit, scrisul execrabil al cvasi-majoritatii medicilor, arata o preocupare cel putin minora pentru limba romana, in perioada de dinainte de facultate.