Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Un an de la începutul invaziei ruse în Ucraina. Eurobarometru: 25% dintre români dezaprobă furnizarea de ajutor umanitar ucrainenilor afectați de război

Ucraina - 23 febr

Foto: Pavlo Palamarchuk / AFP / Profimedia

La un an de la începutul invaziei ruse pe scară largă în Ucraina, în România se înregistrează cel mai mare procent de respondenți care dezaprobă ajutorul umanitar al UE pentru ucraineni, potrivit celui mai recent eurobarometru realizat în perioada ianuarie – februarie 2023.

- Concret, 25% dintre români dezaprobă furnizarea de ajutor umanitar ucrainenilor afectați de război, acesta fiind cel mai mare procent din întreaga Uniune Europeană, la mare distanță de următoarele două state: Bulgaria (care are o rată de dezaprobare de 15%), urmată de Slovacia (care are o rată de dezaprobare de 15%).

- Românii sunt fruntași și la rata de dezaprobare față de primirea în UE a refugiaților de război, cu 24% rată de dezaprobare, fiind depășiți doar de cetățenii Cehiei (26%). 

 Oferirea de sprijin financiar Ucrainei e la rândul ei dezaprobată de un număr mare de români: 35%. Rate mai mari sunt înregistrate doar în Slovacia, Bulgaria și Cehia.

- În ceea ce privește sancțiunile UE împotriva asupra Rusiei, 67% dintre români le aprobă și 25% le dezaprobă. La acest capitol rata de dezaprobare e mai mare în Slovenia, Ungaria, Grecia, Cipru, Slovacia și Bulgaria. Mai mult, finanțarea de către UE a cumpărării de armament pentru Ucraina este aprobată de 55% dintre români și dezaprobată de 36%.

- La nivel mai larg, eurobarometrul arată că cetăţenii UE continuă să îşi exprime solidaritatea fermă cu Ucraina, un procent de 91% dintre respondenţi fiind de acord cu furnizarea de sprijin umanitar, în timp ce 88% sunt în favoarea primirii în UE a persoanelor care fug din calea războiului.

- De asemenea, europenii continuă să fie în mare măsură favorabili interzicerii difuzării canalelor mass-media ruse de stat (67%) şi a finanţării de către UE a achiziţionării şi furnizării de echipamente militare către Ucraina (65%).

- Totodată, majoritatea cetăţenilor UE (84%) sunt de acord că blocul comunitar trebuie să îşi reducă dependenţa de sursele de energie din Rusia cât mai curând posibil.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Aad check icon
    În jur de 25% din orice popor/comunitate se gaseste de acord cu orice neghiobie în lumea asta.
    Daca Rusia ar fi invadat România, se gaseau 25% care-i asteptau pe rusi cu flori si rachiu. Daca Africa de Sud decide mâine sa anexeze Lesotho, sigur se gasesc 25% dintre lesothonieni sa îi primeasca pe sud-africani cu flori si, cum se zice pe la ei, "Khotso, Pula, Nala". Când China ameninta Taiwan, 25% dintre taiwanezi îl viseaza deja pe Xi si spera ca se vor uni cu comunismul din "patria mama".
    Ce, credeti ca atunci când nemtii a invadat Austria, nu erau 25% bucurosi peste poate? Sau când rusii au anexat Lituania, Moldova, sau acum, când au invadat Ucraina; ce nu s-au gasit 25% sa spere ca, în sfârsit, se întorc la matca ruseasca si vor simti cizma pe grumaz?
    • Like 1
  • Serj check icon
    25% dintre romani sunt cretini
    • Like 1


Îți recomandăm

”Cravata galbenă”

”Cravata galbenă”, filmul regizat de Serge Ioan Celebidachi, fiul marelui dirijor, Sergiu Celibidache, este o biografie cinematografică și, în același timp, o confesiune; o ”partitură” a memoriei naționale scrisă cu ”notele” unui destin încercat. Dincolo de cronologia unei vieți extraordinare, filmul este o introspecție despre libertate și identitate și despre România care a dăruit lumii figuri emblematice și genii; dar pe care nu a prea știut să le păstreze acasă.

Citește mai mult

Transformare digitală

Digitalizarea în România avansează cu viteze diferite în sectorul public și cel privat. Firmele private în special din industriile bancară, sănătate sau retail au fost forțate de împrejurări concurența acerbă să se transforme digital, dar instituțiile de stat sunt încă prinse în inerția birocrației și lipsa de viziune strategică. În mediul privat, digitalizarea nu mai este un moft, ci o necesitate pentru scalare și eficiență. În sistemul public lipsa bugetelor multianuale și absența ownership-ului fac implementarea proiectelor de IT un proces greoi sau chiar eșuează (foto: Shutterstock).

Citește mai mult