Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Un sondaj îngrijorător pentru România ne arată de ce pescuiesc aici politicienii populiști în ape tulburi

protest - ambasada Rusiei in Bucuresti

Foto: lcv / Alamy / Alamy / Profimedia

Niște date interesante, care arată că Vestul trebuie să se obișnuiască să fie un singur pol al unei lumi multipolare:

- Invazia Rusiei nu mai este văzută ca un război în Europa, ci ca un război asupra Europei. Spre deosebire de vara trecută, opinia predominantă a europenilor este acum că Ucraina trebuie să-și recapete tot teritoriul, chiar dacă asta înseamnă un război îndelungat sau că alți ucraineni vor fi uciși sau strămutați, arată un raport publicat miercuri de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR).

- Totodată, ECFR notează că europenii sunt hotărâți să nu cumpere combustibili fosili de la ruși, chiar dacă acest lucru va afecta proviziile lor de energie. În cele nouă țări europene participante la sondaj, printre care și România, o medie de 55% susține această mișcare.

- De asemenea, raportul indică și că românii sunt cei care au opinia cea mai puțin nefavorabilă la adresa Rusiei din toate țările europene incluse în sondaj, doar 32% considerând că Moscova este un „adversar”, în timp ce alți 12% o consideră un „rival”.

 Pe de altă parte, aproape 20% dintre români văd în Rusia un „aliat” sau un „partener necesar”, în timp ce 37% nu au o opinie în această privință.

- România și Italia sunt cele două țări din Uniunea Europeană participante la sondaj unde o mare parte a populației (37%) este în favoarea încheierii conflictului din Ucraina cât mai repede. Mai mult, 22% dintre români spun că sunt pregătiți pentru un război de durată prin care Ucraina să își poată redobândi teritoriul.

- La nivel mondial, Rusia este considerată un inamic. Mai mult de jumătate dintre respondenții din SUA (55%), Marea Britanie (64%) și alte nouă țări europene (54%) consideră că Rusia este un „adversar”.

- Doar 14% dintre respondenții din SUA, 15% dintre cei din cele nouă țări europene (Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Italia, Polonia, Portugalia, România și Spania) și 8% din cei aflați în Marea Britanie văd Rusia fie ca pe un „aliat” care împărtășește interesele lor, fie ca pe un „partener necesar” cu care trebuie să coopereze din punct de vedere strategic.

- Totuși, există și multe țări care nu privesc cu ochi răi războiul pornit de Vladimir Putin, în ciuda faptului că liderii occidentali numesc acest conflict o „luptă pentru democrație” și fac apel la o susținere globală împotriva agresiunii rusești.

- Însă această perspectivă nu este împărtășită de alte țări. Un număr mare de cetățeni din China (76%), India (77%) și Turcia (73%) nu numai că văd „puterea” continuată a Rusiei, considerând-o un „aliat” și un „partener” strategic al țărilor lor (în proporție de 79%, 79%, respectiv 69%), ci sunt de părere și că Ucraina ar trebui să ia în considerare renunțarea la teritorii pentru a grăbi încheierea conflictului.

- Raportul ECFR mai arată că în Europa, Marea Britanie și SUA, mulți respondenți se așteaptă la instaurarea unei lumi bipolare, cu două blocuri conduse de SUA și China. Un sfert dintre români sunt de acord cu acest lucru, iar 9% se așteaptă la o ordine mondială condusă de SUA. 

 Puțini respondenți din Rusia (7%) și China (6%) prevăd o dominație mondială a SUA în următorii zece ani, opinia predominantă din aceste două țări (33% și respectiv 30%) fiind că dominația va fi distribuită uniform.

- Coautorii raportului și experții de politică externă, Timothy Garton Ash, Ivan Krastev și Mark Leonard, sugerează că, deși liderii occidentali au prezentat invazia Rusiei în Ucraina ca pe o luptă între democrație și autoritarism, utilizând apărarea valorilor democratice ca pe un apel la sancțiuni împotriva Moscovei, această perspectivă nu este împărtășită de cetățenii din alte părți ale lumii. „Paradoxul războiului din Ucraina este că Vestul este în același timp și mai unit, dar și mai puțin influent în lume decât înainte”, consideră directorul ECFR, Mark Leonard.

- „Rezultatele ne dau de gândit. Vestul transatlantic, centrat în jurul Europei și Statelor Unite, este mai unit, însă nu a reușit să convingă marile puteri din Restul lumii, cum ar fi China, India și Turcia. Lecția pentru Europa și Occident este clară. Avem urgentă nevoie de un nou discurs care să fie persuasiv în țări cum ar fi cea mai mare democrație din lume, India”, a afirmat și Timothy Garton Ash, profesor de Studii Europene la Universitatea Oxford.

- Autorii studiului prezic o fragmentare în următoarea ordine internațională, nemaifiind posibilă o ordine liberală condusă de SUA. Aceștia afirmă că, în această nouă lume, Vestul ar trebui să trateze India, Turcia, Brazilia și alte puteri emergente ca pe niște „noi subiecte suverane ale istoriei mondiale”.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult