Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Un sondaj îngrijorător pentru România ne arată de ce pescuiesc aici politicienii populiști în ape tulburi

protest - ambasada Rusiei in Bucuresti

Foto: lcv / Alamy / Alamy / Profimedia

Niște date interesante, care arată că Vestul trebuie să se obișnuiască să fie un singur pol al unei lumi multipolare:

- Invazia Rusiei nu mai este văzută ca un război în Europa, ci ca un război asupra Europei. Spre deosebire de vara trecută, opinia predominantă a europenilor este acum că Ucraina trebuie să-și recapete tot teritoriul, chiar dacă asta înseamnă un război îndelungat sau că alți ucraineni vor fi uciși sau strămutați, arată un raport publicat miercuri de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR).

- Totodată, ECFR notează că europenii sunt hotărâți să nu cumpere combustibili fosili de la ruși, chiar dacă acest lucru va afecta proviziile lor de energie. În cele nouă țări europene participante la sondaj, printre care și România, o medie de 55% susține această mișcare.

- De asemenea, raportul indică și că românii sunt cei care au opinia cea mai puțin nefavorabilă la adresa Rusiei din toate țările europene incluse în sondaj, doar 32% considerând că Moscova este un „adversar”, în timp ce alți 12% o consideră un „rival”.

 Pe de altă parte, aproape 20% dintre români văd în Rusia un „aliat” sau un „partener necesar”, în timp ce 37% nu au o opinie în această privință.

- România și Italia sunt cele două țări din Uniunea Europeană participante la sondaj unde o mare parte a populației (37%) este în favoarea încheierii conflictului din Ucraina cât mai repede. Mai mult, 22% dintre români spun că sunt pregătiți pentru un război de durată prin care Ucraina să își poată redobândi teritoriul.

- La nivel mondial, Rusia este considerată un inamic. Mai mult de jumătate dintre respondenții din SUA (55%), Marea Britanie (64%) și alte nouă țări europene (54%) consideră că Rusia este un „adversar”.

- Doar 14% dintre respondenții din SUA, 15% dintre cei din cele nouă țări europene (Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Italia, Polonia, Portugalia, România și Spania) și 8% din cei aflați în Marea Britanie văd Rusia fie ca pe un „aliat” care împărtășește interesele lor, fie ca pe un „partener necesar” cu care trebuie să coopereze din punct de vedere strategic.

- Totuși, există și multe țări care nu privesc cu ochi răi războiul pornit de Vladimir Putin, în ciuda faptului că liderii occidentali numesc acest conflict o „luptă pentru democrație” și fac apel la o susținere globală împotriva agresiunii rusești.

- Însă această perspectivă nu este împărtășită de alte țări. Un număr mare de cetățeni din China (76%), India (77%) și Turcia (73%) nu numai că văd „puterea” continuată a Rusiei, considerând-o un „aliat” și un „partener” strategic al țărilor lor (în proporție de 79%, 79%, respectiv 69%), ci sunt de părere și că Ucraina ar trebui să ia în considerare renunțarea la teritorii pentru a grăbi încheierea conflictului.

- Raportul ECFR mai arată că în Europa, Marea Britanie și SUA, mulți respondenți se așteaptă la instaurarea unei lumi bipolare, cu două blocuri conduse de SUA și China. Un sfert dintre români sunt de acord cu acest lucru, iar 9% se așteaptă la o ordine mondială condusă de SUA. 

 Puțini respondenți din Rusia (7%) și China (6%) prevăd o dominație mondială a SUA în următorii zece ani, opinia predominantă din aceste două țări (33% și respectiv 30%) fiind că dominația va fi distribuită uniform.

- Coautorii raportului și experții de politică externă, Timothy Garton Ash, Ivan Krastev și Mark Leonard, sugerează că, deși liderii occidentali au prezentat invazia Rusiei în Ucraina ca pe o luptă între democrație și autoritarism, utilizând apărarea valorilor democratice ca pe un apel la sancțiuni împotriva Moscovei, această perspectivă nu este împărtășită de cetățenii din alte părți ale lumii. „Paradoxul războiului din Ucraina este că Vestul este în același timp și mai unit, dar și mai puțin influent în lume decât înainte”, consideră directorul ECFR, Mark Leonard.

- „Rezultatele ne dau de gândit. Vestul transatlantic, centrat în jurul Europei și Statelor Unite, este mai unit, însă nu a reușit să convingă marile puteri din Restul lumii, cum ar fi China, India și Turcia. Lecția pentru Europa și Occident este clară. Avem urgentă nevoie de un nou discurs care să fie persuasiv în țări cum ar fi cea mai mare democrație din lume, India”, a afirmat și Timothy Garton Ash, profesor de Studii Europene la Universitatea Oxford.

- Autorii studiului prezic o fragmentare în următoarea ordine internațională, nemaifiind posibilă o ordine liberală condusă de SUA. Aceștia afirmă că, în această nouă lume, Vestul ar trebui să trateze India, Turcia, Brazilia și alte puteri emergente ca pe niște „noi subiecte suverane ale istoriei mondiale”.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Florin Negrutiu in Columbia

Columbienii pe care i-am întâlnit în călătoria mea au avut necazuri ceva mai mari decât noi, românii mai noi. Imaginați-vă că în anii 80-90, tinerii din Medellin se considerau norocoși dacă treceau de 20 de ani. Copiii și adolescenții erau rǎpiți de carteluri ca să comită asasinate. Fermierii erau executați dacă refuzau să cultive coca.

Citește mai mult

femeie la birou

E o zi de marți obișnuită. O femeie de 46 de ani intră la ședința de echipă, cu dosarele pregătite, prezentarea deschisă pe laptop. Pe la mijlocul discuției, simte că nu mai găsește cuvântul. Îl știe, l-a știut mereu, dar acum nu mai vine. Face o pauză de o secundă, reacoperă cu o altă frază și continuă. Nimeni nu observă nimic. Ea, în schimb, a simțit totul: valul de căldură care a urcat în față, panica de o clipă că mintea i-a stat pe loc, efortul de a face să pară că totul e în regulă. foto Profimedia

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon PIB Romania istorie / sursa foto: Profimedia

Datele pe care urmează să le prezint sunt exprimate în dolari internaționali, la valoarea prețurilor din 2011 – tocmai pentru a anula „bruiajul” generat de inflație și pentru a putea face comparații cu sens atât în durată lungă, cât și între țări/regiuni. Deci nu vorbim de un PIB nominal pe cap de locuitor, ci de o estimare care ține cont de inflație și de costurile diferite ale vieții în regiuni/țări diferite și în perioade diferite.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Odată ce trupele aliaților au pătruns pe teritoriul Germaniei naziste, în aprilie 1945, unitatea specială americano-britanică Alsos a început să caute locul în care aflaseră că s-a construit un reactor nuclear de către echipa lui Werner Heisenberg. În acest scop, analizau mostre de pământ din diverse zone pentru a detecta urme de radioactivitate semnificative. Un american glumeț a trimis spre cercetare experților un eșantion de sol și o sticlă cu vin găsită prin zonă, cu bilețelul „Analizați-l și pe ăsta!”.

Citește mai mult

Referendum Italia justitie / sursa foto: Profimedia

Reforma italiană a magistraturii a eșuat. Guvernul Meloni intenționa modificarea Constituției, pentru a separa cariera procurorilor de cea a judecătorilor, a reorganiza CSM în două consilii judiciare pentru cele două ramuri ale magistraturii și a redefini mecanismul disciplinar vizând magistrații. Dar cetățenii italieni au spus NU: 54% voturi împotrivă, la o participare de aproape 59%. Acest referendum ar trebui să dea de gândit și autorităților de la București.

Citește mai mult