Sari la continut

De șase ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Un eventual recul al economiei mondiale va lovi puternic România, aflată în plină politică fiscală expansionistă și cu o datorie în creștere

Bursa - getty

(Foto: Guliver/Getty Images)

Ultima săptămână a adus multă anxietate pe burse. Succint, câteva puncte de interes:

- evoluția burselor este în teorie un indicator care precede o schimbare de ciclu în economia reală. Volatilitatea crescută și bruscă poate indica un punct de inflexiune care va urma în economie;

- inflația: principalul boogieman pentru burse în acest moment este inflația. După o perioadă de creștere susținută, inflația poate indica o atingere a capacităților productive în economie. Acum câțiva ani deflația era sperietoarea, pentru că nu aveam creștere și economia risca o recesiune prelungită. În State, inflația indică de asemenea că FED-ul va mări rata dobânzii în mod susținut, ceea ce va devaloriza și mai mult acțiunile și va crește costurile pentru companii;

- volatilitatea: ultimii ani au fost remarcabili printr-o creștere susținută a burselor, fără inflexiuni sau corecții majore. Indicele Vix care măsoară volatilitatea, adică riscul, a stat neobișnuit de cuminte. Deodată a început să se miște rapid. 

- perioada de calm de mai sus are legătură cu politica băncilor centrale de a injecta bani după criza din 2008 și a produce artificial creștere economică. Dobânzile au fost menținute la un nivel mic, bursele au profitat pentru că banii s-au orientat spre randamentul mare al acțiunilor și toată lumea a trăit o poveste frumoasă. Poveste care e pe cale să se sfârșească, pentru că FED-ul ridică dobânda și BCE scade quantitative easing-ul (cumpărarea de obligațiuni) în ciuda unui euro puternic.

- spread-ul: de urmărit acest indicator. Inflație plus spread mărit (diferență între dobânzi pe termen lung și dobânda titlurilor de stat) indică probleme pentru companii și pentru obligațiunile lor care devin mai riscante. Firmele nu se vor mai putea împrumuta atât de ușor, cu efect în lanț asupra proiectelor de investiții.

- o criză e produsă sau de o bulă de active sau de inflație. Ultima a fost urmarea bulei subprime. Acum nu este foarte clar ce clasă de active ( nu vorbesc de crypto) e supraevaluată.

- bitcoin a căzut odată cu bursele, ceea ce e surprinzător, pentru că cryptomonedele ar fi trebuit să fie necorelate cu activele clasice.

- România: o întorsătură a conjucturii globale ne va lovi grav, indiferent de scamatoriile bugetare ale potentaților. E de ajuns să crească rapid dobânzile și yield-urile pe piețe, obligațiunile românești vor scădea rapid în atractivitate, capitalurile se vor retrage repede spre safe heaven - uri și vom rămâne cu hârtiile fără valoare ale PSD. Singurul lucru care ne poate salva este ca previziunile de creștere economică globală să fie realiste, așa cum au fost ele estimate de Banca Mondială. Dacă vreți însă să înțelegeți ce se va întâmpla, uitați-vă la următorii indicatori constant: inflația în UE, în SUA, cum evoluează EUR/USD, cum evoluează volatilitatea, cum evoluează excedentul de cont curent german (scade în prezent după 8 ani).

Ideea pentru România e simplă: un recul rapid pe piețele și în economia mondială, indiferent din ce motiv, ne va lovi puternic, pentru că suntem în plină politică fiscală expansionistă, avem o datorie în creștere și nu avem active anti-ciclice cu care să atragem capital. Banii devin din ce în ce mai scumpi pe măsură ce ne apropiem de vârful ciclului economic, iar punctul de inflexiune înseamnă că doar cei antifragili și care și-au construit scenarii de rezistență la risc pot supraviețui. Un semnal de alarmă important pentru plaisirismul celor care conduc această țară, dar și cetățenilor obișnuiți care au crezut în iluzii.

Mai devreme sau mai târziu, crezutul în iluzii se plătește. 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Ucraina este un stat artificial creat de Iosif Vissarionovici Stalin dupa cel de-al doilea razboi mondial ca sa poata lua oarecum indirect teritorii de la Polonia, Ungaria si Romania (pentru ca nu le-a alipit direct la Rusia ci la un alt stat respectiv Ucraina dar care stat era de fapt o Rusia mai mica). In concluzie cred ca atat timp cat Putin va fi la putere in Rusia iar Ucraina va avea un presedinte pro occidental si pro NATO acest conflict dintre Ucraina si Rusia nu se va incheia pana cand provinciile cu populatie majoritara rusa nu vor fi alipite la Rusia. Totodata cred ca incidente navale de genul celor petrecute zilele trecute in Marea Azov sau confruntari dintre trupele de uscat in regiunea separatista vor mai avea loc .
    • Like 0
  • Normal că va da de pământ cu noi ....Creșterea economică este doar statistică!!! atât!! păi dacă suntem ca țară în urmă cu o sută de ani și suntem tractați forțat de UE, logic nu mai stăm pe loc .., .clar!! ce naiba!! Retarzii văd o creștere economică datorată geniilor nemaiîntâlnite care au lucrat la obscurele programe de guvernare PSD...
    • Like 2
  • Mike Teo Mike Teo check icon
    In sfarsit o analiza obiectiva si conforma cu realitatea. Nu pot decat sa trag o concluzie: am trait si traim intr-o minciuna economico-financiara din 2008 incoace.
    Observ ca unii politicieni sunt convinsi ca economia duduie. Ultima oara cand a duduit, am intrat intr-o criza adanca.
    • Like 1
  • Ionel check icon
    Nu am inteles afirmatia cu "....vom rămâne cu hârtiile fără valoare ale PSD". Banuiesc ca se refera la obligatiuni ale statului roman, emise in timpul tuturor partidelor care au condus Romania. Prin introducerea PSD-ului bataia este clara. Si anul trecut au fost lansate scenarii de colaps economic pentru Romania......care nu s-au adeverit, din contra !!!!

    • Like 0
  • Marius check icon
    Evolutia economiei in timp este caracterizata prin cicluri economice in care in perioadele de crestere economica economia creste pana cand se atinge un punct de maxim si am avut ani 1999-2000 cand s-a atins un maxim pentru economia globala si aici ma refer la principalele tari industrializate ceea ce se poate vedea pe indicii bursieri dupa care (se spunea ca din cauza inceperii razboiului din Irak) a inceput o mica criza care a avut apogeul in 2002 urmata de un alt ciclu de crestere economica cu un varf in anii 2006-2007 urmata de criza suprime care a atins apogeul in 2009, urmata de actualul ciclu de crestere economica in care masurile luate pentru stimulare a economiei au fost cele mai drastice de pana acum si dintre acestea amintesc scaderea dobanzii bancilor centrale pana a aproape de 0 % ( la precedenta criza din 2001-2002 dobanzile au scazut pana in jurul valorii de 2,5%) , achizitia bancilor centrale de active toxice si astfel pomparea de banii in economie pentru stimularea lichiditatii, ... , toate acestea pentru stimularea consumului si implicit a cresterii economice. Problema este ca la un moment dat se atinge un varf de consum si parghiile de stimulare a consumului isi ating o limita si atunci implicit urmeaza o perioada de scadere economica ceea ce ar putea urma acum. Singura parghie pentru cresterea consumului sau macar mentinerea lui la nivelul de acum care mai exista este inflatia respectiv cresterea preturilor si pe fondul cresterii pretului la energie vedem ca acest lucru se intampla. Eu cred ca anul acesta pretul la titei va continua sa creasca sau in cel mai fericit va ramane la nivelul de acum dar pe fondul majorarii dobanzilor consumul va scadea.
    • Like 2


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Mihai Bran - Claudiu Pandaru

Când medicul psihiatru Mihai Bran le-a povestit colegilor săi de la muncă, în 2015, că ar vrea să își facă un startup în domeniul serviciilor de telemedicină, pentru a-și putea urmări mai ușor pacienții, cei mai mulți dintre ei au izbucnit în râs, neîncrezători. În prezent, business-ul său, ATLAS, pornit alături de câțiva prieteni IT-ști, a ajuns la o cifră de afaceri de un milion de euro și 400.000 de utilizatori.

Citește mai mult

Food waste Japonia

„În Japonia mâncarea e un personaj din marea poveste a lumii, un prim pas în călătorie. Fiecare regiune are cel puțin un ingredient sau o mâncare pentru care e faimoasă și care, când îi vine sezonul, e consumată în restul Japoniei. E și o formă ritualică de a reuni timpuri, locuri și oameni. Mâncarea japoneză e o formă de echilibru”, spune scriitorul George Moise într-un interviu pentru habits by Republica.

Citește mai mult