Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Un hobby tot mai des întâlnit după pandemie printre studenții din anul întâi la Automatică. Profesor: Este extraordinar de surprinzător

tineri in bucatarie

Foto: Agnieszka Olek / Caia Image / Profimedia

Profesorul Răzvan Rughiniș de la Facultatea de Automatică şi Calculatoare, Universitatea Politehnica Bucureşti, și cofondator al Innovation Labs spune că, după pandemie, a observat la studenții săi de anul întâi, mai ales la băieți, un lucru pe care îl consideră foarte interesant - pasiunea pentru gătit. În jur de 15-20% dintre băieții din primul an sunt pasionați de bucătărie, unde investesc foarte mult timp, a constatat profesorul.

„Sunt și mentor pentru studenți de anul întâi. A apărut un nou hobby în rândul băieților, mai ales, care nu exista sau nu era rostit înainte de pandemie. 15-20 la sută dintre studentii mei azi de anul 1 investesc enorm de mult efort în bucătărie. 

Este extraordinar de surprinzător. Aveam o discuție la un moment dat într-o nouă grupă și 5 băieți începuseră să dezbată diverse rețete. Unul dintre ei spunea că face o rață cu sos teriyachi, cu un signature sos de prune, pe care îl dezvolta de 6 luni. În momentul ăla mi-am dat sema că, pentru băiatul ăla de 19 ani, 6 luni însemna mai mult de 5 la sută din viața sa. Discutând mai departe cu ei am descoperit impactul colosal al pandemiei, mulți dintre acești tineri, aflați în liceu, în perioada de definire a personalității, mai ales față de prieteni, au avut o condiționare spre neputință. ...Antreprenorii, tinerii ce voiau să schimbe lumea, au simțit că lumea nu e deschisă pentru vocea lor, iar bucătăria a fost locul în care s-au refugiat mulți dintre acești mai ales ambițioși tineri, pentru că oferă acei mici pași pe care poți să îi combini, să îi bricolezi și la final să ai și un  rezultat pe care poți să iterezi”, a spus Răzvan Rughiniș, invitat al emisiunii „În fata ta”, de la Digi24.

„Ne comportăm ca și cum această pandemie a legitimat un tip de autoritarism pe care societatea democratică nu-l permitea înainte”

În pandemie, tehnologia a ținut oamenii mai mult în casă sau i-a ajutat să deschidă o fereastră către lume?, a fost întrebat profesorul Rughiniș. 

„În pandemie, pe termen scurt, tehnologia a avut un rol extrem de important, ne-a ajutat foarte mult să reducem încărcarea pe spitale, a fost o binecuvântare. În 68 a existat o pandemie similară - Hong Kong flu - care a fost trecută fără sprijinul tehnologiei cu mult mai multe victime. Dar mai ales continuarea acestei distanțări și a acestei interacțiuni mai facile prin tehnologie a dus la o încărcare cognitivă, o oboseală de a mai gândi, pe care noi nu am diagnosticat-o foarte bine la început și care în multe situații nu a fost justificată, cea mai importantă situatie fiind fără îndoială a tinerilor. Am avut promisiunea că după 2 ani de pandemie, după învățarea online, va exista o evaluare măcar a costurilor emoționale pentru acești tineri. În Singapore există discuția în continuare, la un an de la revenire, despre faptul că tot învățământul ar trebui să reseteze un an școlar. În România noi nu avem nicio discuție despre costurile extraordinar de mari de socializare, dezvoltare emoțională pe care tinerii le-au plătit.  Nu avem nicio schimbare a curriculumului, dimpotrivă, avem un nivel de incertitudine. Sărim dintr-un sistem cu trimestre, cu teze, într-un sistem de module, fără dezbatere publică. Deci ne comportăm ca și cum această pandemie a legitimat un tip de autoritarism pe care societatea democratică nu-l permitea înainte. Moștenirea acestei pandemii este o moștenire prin care aceste unelte tehnologice în mâna unor autocrați au devenit o legitimare pentru înlăturarea oricărei consultări publice și experimentarea pe sisteme de educație naționale”, spune profesorul Răzvan Rughiniș.

Emisiunea „În fața ta, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi urmărită sâmbăta și duminica de la ora 14.00.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Copertă Scrisoare pentru Augustin

Deși produc distorsiuni grave, cu impact puternic, statele lumii intervin tot mai des în ordinea spontană a pieței, creând în ultimele decenii cetățenilor așteptarea că cineva are obligația „să-i salveze”. Cu cât statul acționează mai mult prin reglementări cu scop, cu atât blochează ordinea spontană a pieței și obține efecte greu de reparat. Lucian Croitoru remarcă faptul că trăim într-o disonanță cognitivă de amploare istorică la nivel planetar: același om care dimineața respectă un contract, seara votează pentru politici care subminează contractul. Dar nu o face din ipocrizie, scrie autorul.

Citește mai mult

Prof.dr. Victor Costache

La finalul săptămânii trecute, Casa Națională de Asigurări de Sănătate a publicat în cadrul procesului de transparență legislativă un proiect de ordin care modifică normele tehnice pentru programele naționale de sănătate. Documentul introduce o formulă de calcul care ar trebui să se aplice la nivel de județ, pentru a stabili dacă spitalele publice au o „capacitate depășită”- numai în acest caz urmând a fi contractați furnizori privați pentru îngrijirea pacienților. Cu alte cuvinte, spun asociațiile de pacienți și patronatele din industrie, se urmărește reducerea accesului cetățenilor la tratament. CNAS spune însă că efectul va fi exact opus.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Casa dintre blocuri / sursa foto: Mystage.ro

Afrim este regizorul care a înțeles ceva esențial despre cum funcționează psihicul uman: că ceea ce ne marchează profund nu sunt doar evenimentele mari, spectaculoase, catastrofice, deși acestea își fac din plin loc pe scenele lui. Ceea ce ne marchează sunt gesturile mărunte, repetitive, tăcerile prea lungi la masa de seară, privirea unui părinte care nu reacționează, melodia care se aude mereu din camera de alături.

Citește mai mult