Un hobby tot mai des întâlnit după pandemie printre studenții din anul întâi la Automatică. Profesor: Este extraordinar de surprinzător

Foto: Agnieszka Olek / Caia Image / Profimedia

Profesorul Răzvan Rughiniș de la Facultatea de Automatică şi Calculatoare, Universitatea Politehnica Bucureşti, și cofondator al Innovation Labs spune că, după pandemie, a observat la studenții săi de anul întâi, mai ales la băieți, un lucru pe care îl consideră foarte interesant - pasiunea pentru gătit. În jur de 15-20% dintre băieții din primul an sunt pasionați de bucătărie, unde investesc foarte mult timp, a constatat profesorul.

„Sunt și mentor pentru studenți de anul întâi. A apărut un nou hobby în rândul băieților, mai ales, care nu exista sau nu era rostit înainte de pandemie. 15-20 la sută dintre studentii mei azi de anul 1 investesc enorm de mult efort în bucătărie. 

Este extraordinar de surprinzător. Aveam o discuție la un moment dat într-o nouă grupă și 5 băieți începuseră să dezbată diverse rețete. Unul dintre ei spunea că face o rață cu sos teriyachi, cu un signature sos de prune, pe care îl dezvolta de 6 luni. În momentul ăla mi-am dat sema că, pentru băiatul ăla de 19 ani, 6 luni însemna mai mult de 5 la sută din viața sa. Discutând mai departe cu ei am descoperit impactul colosal al pandemiei, mulți dintre acești tineri, aflați în liceu, în perioada de definire a personalității, mai ales față de prieteni, au avut o condiționare spre neputință. ...Antreprenorii, tinerii ce voiau să schimbe lumea, au simțit că lumea nu e deschisă pentru vocea lor, iar bucătăria a fost locul în care s-au refugiat mulți dintre acești mai ales ambițioși tineri, pentru că oferă acei mici pași pe care poți să îi combini, să îi bricolezi și la final să ai și un  rezultat pe care poți să iterezi”, a spus Răzvan Rughiniș, invitat al emisiunii „În fata ta”, de la Digi24.

„Ne comportăm ca și cum această pandemie a legitimat un tip de autoritarism pe care societatea democratică nu-l permitea înainte”

În pandemie, tehnologia a ținut oamenii mai mult în casă sau i-a ajutat să deschidă o fereastră către lume?, a fost întrebat profesorul Rughiniș. 

„În pandemie, pe termen scurt, tehnologia a avut un rol extrem de important, ne-a ajutat foarte mult să reducem încărcarea pe spitale, a fost o binecuvântare. În 68 a existat o pandemie similară - Hong Kong flu - care a fost trecută fără sprijinul tehnologiei cu mult mai multe victime. Dar mai ales continuarea acestei distanțări și a acestei interacțiuni mai facile prin tehnologie a dus la o încărcare cognitivă, o oboseală de a mai gândi, pe care noi nu am diagnosticat-o foarte bine la început și care în multe situații nu a fost justificată, cea mai importantă situatie fiind fără îndoială a tinerilor. Am avut promisiunea că după 2 ani de pandemie, după învățarea online, va exista o evaluare măcar a costurilor emoționale pentru acești tineri. În Singapore există discuția în continuare, la un an de la revenire, despre faptul că tot învățământul ar trebui să reseteze un an școlar. În România noi nu avem nicio discuție despre costurile extraordinar de mari de socializare, dezvoltare emoțională pe care tinerii le-au plătit.  Nu avem nicio schimbare a curriculumului, dimpotrivă, avem un nivel de incertitudine. Sărim dintr-un sistem cu trimestre, cu teze, într-un sistem de module, fără dezbatere publică. Deci ne comportăm ca și cum această pandemie a legitimat un tip de autoritarism pe care societatea democratică nu-l permitea înainte. Moștenirea acestei pandemii este o moștenire prin care aceste unelte tehnologice în mâna unor autocrați au devenit o legitimare pentru înlăturarea oricărei consultări publice și experimentarea pe sisteme de educație naționale”, spune profesorul Răzvan Rughiniș.

Emisiunea „În fața ta, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi urmărită sâmbăta și duminica de la ora 14.00.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp