Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

O idee bună să fie interzise telefoanele mobile în școli în România? Profesorul Răzvan Rughiniș: Marea Britanie recomandă să nu existe telefon mobil până la vârsta liceului. Un lucru pe care dacă l-am discuta la noi am părea retrograzi

Razvan Rughinis

Foto: captura digi24

Actorii statali, societatea civilă au eșuat în acest moment să înțeleagă impactul masiv pe care tehnologia îl are asupra copiilor care stau cu telefonul în mână tot timpul, chiar și la școală, a spus profesorul Răzvan Rughiniș la emisiunea „În fața ta” de la Digi24. El a dat exemplul sistemului de învățământ din Marea Britanie, unde în multe școli elevii trebuie să își lase telefonul mobil într-o cutie la intrarea în școală, exemple de același fel existând și în Germania și Franța.   

„Din punctul meu de vedere, prima discuție trebuie să înceapă de la nivelul copiilor, care din păcate ajung să folosească tehnologia într-un mod necritic. Eu cred că începe în primul rând de la niște școli fără telefoane mobile, cum sunt în Anglia. Sunt școli primare în care în momentul în care ajungi la școală lași telefonul mobil, școli în care ai o dezvoltare emoțională pe baza validării față de egalii tăi, copii de vârsta ta, față de profesorii tăi. Din păcate noi nu problematizăm impactul pe care un telefon mobil, aflat în permanență în mâna unui copil cu un creier în dezvoltare, îl va avea. Dacă reușim să stabilim aceste granițe din etapa de formare o să fie foarte ușor ca după aceea să discutăm mai departe în societate cum ar trebui să folosim tehnologia, iar statul să vină să construiască acele valori comune sociale care să ne și unească”, a spus Răzvan Rughiniș.

Profesorul Rughiniș spune că sunt studii, realizate în ultimii zece ani, privind impactul folosirii telefoanelor în cazul generațiilor tinere. „Dacă poate la început erau puse în balanță beneficii, azi avem cifre de autovătămare cu spitalizare pe spații masive cum sunt Statele Unite ale Americii, cu creșteri cu 100 la sută față de epoca anterioară acestui telefon mobil prezent în toate momentele vieții, mai ales în rândul adolescenților. 

Sunt studii extraordinar de importante care vin din partea unor psihologi de prim rang care trag semnale de alarmă, dar care sunt ignorate, pentru că din păcate multe dintre deciziile politice sunt luate la presiunea diverselor comitete de părinți care nu pot găsi un echilibru între dorinta copilului de a fi conectat digital la egalii săi și disconfortul pe care ți-l creează o interacțiune umană care întotdeauna va avea niște riscuri suplimentare. Fără să ințelegem că fără aceste riscuri, inclusiv riscul de a fi respins într-o relatie umană, nu există o maturizare, Și din cauza asta vedem oameni la 30-40 de ani cu abilități sociale precare, pentru că au fost protejați de propria bula tehnologică pe de o parte, dar și de aplicațiile care nu par să ne judece”, a explicat profesorul Răzvan Rughiniș.

În timp ce în Marea Britanie în majoritatea școlilor se recomandă să nu existe telefon mobil la ore până la vârsta liceului, spune profesorul Rughiniș, la noi o discuție pe astfel de temă de actualitate ar fi imposibilă, crede el. „Un lucru pe care dacă l-am discuta în societatea românească am părea retrograzi, pentru că avem impresia că am discuta împotriva tehnologiei”.

„E ca și cum am lăsa tinerii de 10 ani să joace la cazinou”

Florin Negruțiu: Unui copil de 10 ani ce îi face telefonul mobil?

Răzvan Rughiniș: Telefonul mobil funcționează pe acest flux de motivații hormonale. Poate la 10 ani nu există motivație hormonală, dar există tot felul de motivații psihologice ce țin de construirea unor bucle de dependență, de adicție. E ca și cum am lăsa....Știti că sunt reclame la cazinouri online de abia după ora 12. Dar toate mecanicile de adicție sunt construite în produse tehnologice livrate prin telefoane mobile. E ca și cum am lăsa tinerii de 10 ani să joace la cazinou. Asta e din punctul de vedere al psihologilor modul cum creierul unui tânăr de 10 - 14 ani reacționează prin recompensele de dopamină pe care folosirea tehonologiei o aduce.

Florin Negruțiu: Acum convingeți-l pe băiatul meu de 10 ani să renunțe la telefonul mobil, să văd dacă puteți reuși.

Răzvan Rughiniș: Punem această responsabilitate pe umerii unor tineri fără să ne dăm seama că e responsablitatea noastră, a adulților, a celor care ar trebui să avem o miza. Vorbeam de faptul ca tehnologia polarizează. Cred că un prag de la care tehnologia să intre în viața noastră ar trebui să fie acea miză care să ne unească pe toți. Un copil în fața a doi părinți, unul hăis și unul cea, va ști să îl joace pe unul împotriva celuilalt. Azi tinerii din licee ne joacă pe noi adultii împotriva altora pentru că noi ca adulți stăm la aceeași masa să discutăm despre beneficiile pe care le aduce tehnologia, dar si costurile acestora 

Florin Negruțiu: Copiii fac ce văd la părinți. iar noi stăm cu telefoanele pe masă. Nu e misiune imposibilă să le luăm telefonul copiilor noștri?

Răzvan Rughiniș: E o misiune dificilă, cu cât reușim să ne facem vreme să discutăm nu doar despre bursă și despre perspective economice de viitor, dar și despre educația de viitor și reușim să ne aducem aminte că vom plăti costuri enorme în tinerii fără abilități emoționale, abilități de comunicare, cu atât o să reusim și noi să ne mai restrâgem din folosirea pervazivă a tehnologiei.

Claudiu Pândaru: Ar fi o idee bună să fie interzise telefoanele în școli și în România pe parcursul orelor?

Răzvan Rughiniș: Se întâmplă în Marea Britanie în majoritatea școlilor, se întâmplă în Franța, în Germania. Sunt discuții reale în multe din școlile private din Statele Unite. (...) În școlile din Marea Britanie există cutii în care trebuie să îți lași telefonul când ai ajuns la școală. Dacă ești găsit cu telefonul mobil pe parcursul orelor școlare, ești trimis acasă automat.

Emisiunea „În fața ta” de la Digi24, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi urmărită sâmbăta și duminica de la ora 14.00.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Ion check icon
    In incinta scolii telefoanele Smart ar trebui interzisese pentru elevi indiferent de clasă. Ar trebui permise doar cele dumb, clasice.
    • Like 0
  • Jenant că încă mai folosim vina telefonului. Ele sunt interzise în România de ani buni, fără să avem o lege ca în GB. La noi nu e nevoie de lege (ne descurcăm și fără, nu?), dar este nevoie de profesori care să motiveze copiii, nu să dea (încă) vina pe telefoane.
    • Like 1


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult