La poalele munților Himalaya, undeva între India și China, se află Țara Dragonului sau, conform titulaturii oficiale, Regatul Bhutan. Bhutanezii respectă cu sfințenie ritualurile, marcând zilele de sărbătoare cu fast și cu profund respect pentru Buddha.
În această țară, tot ce este produs de meșteșugarii locali are un profund caracter religios și este destinat cu precădere localnicilor. Mai mult, cutumele locale impun fiecărei familii obligația de a trimite cel puțin un urmaș la o școală la care să învețe ce înseamnă austeritatea.
Puțină lume știe ce se întâmplă în interiorul frontierelor de stat: până în 1961, accesul turiștilor străini era interzis total, iar acum este controlat de un guvern care impune tot felul de restricții. Și mai puțini sunt cei care au auzit vreodată de propunerea din anii ’70 a regelui Bhutanului referitoare la înlocuirea PIB (Produsul Intern Brut) cu FIB (Fericirea Internă Brută).
În discursul său din cadrul Conferinței internaționale asupra FIB de anul trecut, premierul bhutanez, Lyonchoen Tshering Tobgay, spunea că declinul cultural și educațional va conduce la o slăbire generalizată a societății. „Uitați-vă în jur: o să vedeți multe țări care și-au pierdut din moștenirea culturală din cauza vitezei cu care se schimbă lumea.”
Dacă ar fi să îi judecăm pe bhutanezi după dictonul „practice what you preach”, ar trebui să găsim Țara Dragonului pe primul loc în topul celor mai fericite state din lume. Din păcate pentru ei, în ediția din 2016 a Raportului mondial al fericirii, Bhutanul ocupă un modest loc 84. Este la 13 locuri distanță de România, care se află pe locul 71 și care este prinsă cumva la mijloc între fericirea inexplicabilă a moldovenilor (Republica Moldova ocupă locul 55) și nefericirea bulgarilor (locul 129).
Cei mai fericiți locuitori ai planetei trăiesc, în ordine, în Danemarca, Elveția, Islanda, Norvegia, Finlanda, Canada, Olanda, Noua Zeelandă, Australia și Suedia. Șapte țări europene în top 10.
Principalele variabile care au determinat gradul de fericire a popoarelor lumii sunt de ordin social și instituțional: mai mult de jumătate din punctaj a fost acordat pentru că oamenii au semeni pe care se pot baza la greu, pentru că se simt generoși, pentru că au libertatea de a face alegeri în viață și pentru că nu se confruntă cu corupția.
Cele zece țări din fruntea clasamentului sunt aceleași care au condus și în ediția din 2015 a Raportului, deși locurile ocupate sunt distribuite diferit. Danemarca, de exemplu, s-a situat pe primul loc și în 2013, dar a coborât două poziții în 2015.
În întocmirea clasamentului, autorii au ținut cont de șase criterii: Produsul Intern Brut pe cap de locuitor (31%), grupul social de sprijin (26%), speranța de viață (18%), libertate (12%), generozitate (8%) și lipsa corupției (5%).
Fericirea Internă Brută propusă de Bhutan, în schimb, se calculează în funcție de alte variabile: starea de sănătate mentală, sănătatea fizică, educația, modul în care o persoană își folosește timpul, diversitatea culturală, buna guvernare, vitalitatea comunității, diversitatea ecologică și standardele de viață.
Că bhutanezii sunt mai nefericiți ca românii știm deja. Ce nu știm este că 72,5% din suprafața țării lor este acoperită de păduri și mai mult de jumătate din teritoriu este declarat zonă protejată. În 2014, în Bhutan au fost introduse mașinile electrice, iar guvernul și-a propus ca sectorul transporturi să producă zero emisii. Pentru premierul bhutanez, oprirea importurilor de petrol și producerea energiei regenerabile la prețuri accesibile este o prioritate.
Organizația Națiunilor Unite a declarat ziua de 20 martie drept Ziua internațională a fericirii, iar Fericirea Internă Brută este un concept acceptat de ONU.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.