Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Un magistrat care se crede „mai special” decât restul lumii ajunge la mâna unui chirurg… Când o putere iese din matca legală, poarta aberațiilor se deschide larg

Elena Costache, președinta CSM

Elena Costache, președinta CSM

Mare lehamite îmi provoacă acea categorie de persoane care, lucrând ȋn domeniul juridic, se consideră „mai speciale” decât oamenii de rând, adică cei care au alte profesii.

Conform legislaṭiei ȋn vigoare, aceste persoane nu au dreptul la grevă. (a se vedea Legea nr. 367/2022, art. 170). Or, ce fac ele în aceste zile este exact ȋncălcarea cu intenṭie şi rea voinṭă a legii! Lege pe care, teoretic, tocmai ele ar trebui să o respecte ad-litteram şi să dea societăṭii civile un bun exemplu. Faptul că o ȋncalcă cu bună ştiinṭă şi fără empatie faṭă de celelalte clase sociale lovite ce criză nu face decât să ȋntărească sentimentul că magistrații trăiesc ȋntr-o lume total paralelă cu poporul român, că nu se identifică cu acesta şi că nu le pasă nici cât negru sub unghie de problemele imense cu care se confruntă România ȋn această perioadă.

Ȋn al doilea rând, chiar dacă le-ar fi ȋncălcate anumite drepturi cetăṭeneşti, asta ȋnsemnând altele decât beneficiile şi avantajele salariale şi de pensionare, acestea se pot solicita sau ataca prin alte canale decât greva, care, repet, este interzisă ȋn cazul lor!

Ȋn al treilea rând, sistemul juridic românesc, de ceva vreme, merge din rău ȋn mai rău. Semne ȋn acest sens sunt cu duiumul, ȋn fiecare an apărând ori vreo eliberare pueril justificată, dar neatacată de nimeni, ori vreo ridicare de sechestru insuficient argumentată, ori vreo decizie de NUP sau „fapta nu există” sau alt subterfugiu legislativ făcut făṭiş ȋn favoarea inculpatului, după „n”-şpe ani de „judecată profesionistă”. Ca să nu mai amintesc de nenumăratele cazuri de mită, şpagă, flagrant, ȋn care personajele principale erau exact oameni din Justiție.

Ȋn al patrulea rând, atitudinea şi infatuarea acelei Cruella de la CSM, prin care ne anunṭa plină de dispreṭ şi aroganṭă ca „ei sunt unici” şi de aceea trebuie sa fie consideraṭi „speciali”. O enormitate mai mare ca asta nu-mi amintesc să fi auzit!

Ȋnsă asta s-a tradus prin greva pe care au declanşat-o zilele acestea, aratându-ne nouă, prostimii, cât sunt ei de speciali şi cum pot ei sfida legea, fără să sufere nicio consecinṭă. Fapt care te duce la gândul: „Dar eu de ce nu pot face acelaşi lucru, fără consecinṭe, oi fi mai fraier?!” Iar asta nu ȋnseamnă altceva decât crearea precedentului. Totul ar fi normal, dacă nu ar fi legat de respectarea legilor ȋn vigoare. Cu alte cuvinte, exact acei oameni care ar trebui să impună respectarea legilor ȋn vigoare, tocmai ei incită la nerespectare. Iar această atitudine iresponsabilă poate duce, fără prea mare eforturi, la anarhie. Tradus: fiecare ȋşi poate face dreptate fără a mai apela la instanṭe de judecată, atât timp cât acestea au demonstrat că legea e doar pentru fraieri, naivi şi creduli.

Ȋn altă ordine de idei, cum ar fi dacă oricărui magistrat i s-ar arăta de azi ȋncolo, cât de special este în situații de genul:

  • la service-urile auto să nu li se facă reviziile sau reparaṭiile la maşini, pe motiv că inginerii şi mecanicii/electricienii sunt „mai speciali” decât ei, fiind lăsaṭi pe ultimele locuri de pe listele zilnice de intervenṭii;
  • ȋn cazul unor intervenṭii chirurgicale, personalul medical i-ar amâna sau ar opri operaṭia la mijlocul ei, justificând că trebuie să intervină asupra altui pacient, coleg de breaslă;

Exemple aberante de acest fel putem găsi nenumărate, odată ce ușa aberațiilor a fost deschisă de însăși onorata Justiție.

Ȋn concluzie: e absolut clar că această categorie profesională se crede stat ȋn stat, la limita dictaturii juridice.

Trebuie ca magistrații să revină sau să fie aduși în matca lor constituțională și legală!

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • cine-i judecă pe judecători?
    • Like 0
  • Mihai check icon
    Ar fi interesant dacă diverse afaceri ar afișa mesaje la intrare legat de categoriile care nu sunt binevenite și nu vor fi servite. Să vedem de unde își vor mai asigura specialii anumite servicii. Sau eventual să le fie oferite tot la prețuri speciale, pe măsură pensiilor și salariilor lor.
    • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult