Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Un nou tip de mobilier urban își face intrarea în București, după un concurs al Ordinului Arhitecților. Deocamdată doar într-un sector

Imagini cu noul mobilier urban din Sectorul 6 pentru florării. Foto: Ciprian Ciucu/Facebook

Foto: Ciprian Ciucu/Facebook

Bucureștiul este cea mai dinamică capitală europeană în ultimii 20 ani. Orașul se dezvoltă în fiecare zi și are un sector privat foarte dinamic, care a trecut printr-un proces de transformare fulminant în ultimii ani, chiar dacă sunt încă multe lucruri de făcut sau de reparat.

Unul din cele mai importante aspecte ale orașului constă în faptul că în ultima perioadă a început să devină tot mai importantă pentru cetățeni și factorii de decizie politică importanţa mobilierului stradal în peisajul urban.

Spre exemplu, în Sectorul 6 din București, chioșcurile de flori improvizate din termopan vor fi înlocuite în această primăvară cu chioșcuri de flori elegante care se potrivesc cu amenajarile peisagistice pe care le va executa Primăria.

Foto: Facebook Ciprian Ciucu

„După ce înlocuim chioșcurile de flori, trecem la cele de ziare și acestea fiind vechi, ruginite și urâte. Aceste elemente de mobilier stradal sunt rezultatul unui concurs de soluții realizat de către Ordinul Arhitecților din România, la comanda Primăriei Sectorului 6. Sunt estetice, sunt încăpătoare au 8 mp și respectiv 12 mp, sunt mai înguste și nu mai blochează accesul pe trotuare, vor fi branșate la electricitate. Costurile de execuție vor fi recuperate de la comercianții de flori pe perioada a circa 10 ani”, a explicat primarul sectorului 6, Ciprian Ciucu.

Foto: Facebook Ciprian Ciucu

Importanţa mobilierului stradal în peisajul urban

Potrivit platformei Furnitubes, identitatea şi sentimentul de loc se creează dacă mobilierul stradal este integrat corespunzător în proiectarea unui spaţiu public. 

Elementele de mobilier stradal, care cuprind, de exemplu, obiectele utilizate pentru a facilita transportul sau utilizarea terenurilor adiacente unei străzi, sunt utilizate în mod obişnuit în zonele urbane, în scopul de a face o stradă sau zonă mai atrăgătoare.

Cu toate acestea, aceste obiecte, dacă sunt plasate în apropierea intersecţiilor, pot împiedica vederea şoferilor, în special dacă se crează o aglomeraţie în jurul lor. Iar în cazul în care sunt aproape de carosabil, acestea nu ar trebui să împiedice, de asemenea, vizibilitatea pietonilor.

Modelele de mobilier stradal actuale şi dorite de către cetățeni ar trebui analizate înainte ca mobilierul să fie selectat şi amenajat, astfel încât acesta să poată servi eficient scopului său.

Publicația irlandeză Urban Elements scria anul trecut că există diverse abordări în ceea ce priveşte alegerea sau proiectarea mobilierului stradal. de exemplu, ar putea exista o selecţie coordonată, care să ofere un ton consecvent străzilor şi căilor de acces pietonale sau diferite părţi ale străzii ar putea fi proiectate pentru a servi drept opere de artă în sine.

Practic, există cinci criterii de bază implicate în selectarea şi plasarea elementelor de mobilier stradal:

  1. funcţia (adică a se vedea cât de necesar este un obiect şi cum îi poate servi scopului);
  2. amplasarea şi dispunerea (de exemplu, stabilirea locului în care trebuie să fie amplasat mobilierul urban);
  3. aspectul (adică asigurarea unei continuităţi sau cel puţin a unei legături între designul diferitelor elemente);
  4. durabilitatea (având în vedere utilizarea anticipată);
  5. costul.

În rândul multor comunități occidentale, atunci când se vorbește de reconfigurarea spațiilor publice și transformarea orașelor pentru mașini în orașe pentru oameni, apare des întrebarea: „Care este utilizarea şi importanţa mobilierului stradal?”. Ei bine, mobilierul stradal creează spaţii pentru odihnă, recreere şi întâlniri sociale cu alte persoane.

Aceste setări pot avea o importanţă deosebită pentru persoanele în vârstă, pentru persoanele cu mobilitate limitată şi pentru adulţii care au copii mici. În plus, scrie platforma Atlas Sport, faţă de aspectul lor funcţional, elementele de mobilier urban, cum ar fi băncile şi mesele din parcuri, pot fi, de asemenea, semnificative din punct de vedere social, deoarece oferă acestor locuri, un aer reconfortant şi atrăgător, aducând oamenii împreună.

Calitatea spaţiilor urbane este indicată de caracterul lor şi de cât de bine creează un sentiment de identitate, precum şi de calitatea şi amplasarea mobilierului stradal, aşa cum se poate vedea în diferite oraşe.

Spre exemplu, cabinele de telefon roşii din Londra şi intrările de metrou din Paris au devenit iconice şi esenţiale pentru identitatea acestor oraşe. Pe lângă rolurile lor funcţionale şi simbolice, elementele de mobilier stradal pot, de asemenea, să stabilească standarde şi aşteptări de calitate pentru dezvoltarea zonelor în care sunt găsite şi pot servi ca puncte de discuţie pentru cetăţeni.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult