Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Un nou tip de mobilier urban își face intrarea în București, după un concurs al Ordinului Arhitecților. Deocamdată doar într-un sector

Imagini cu noul mobilier urban din Sectorul 6 pentru florării. Foto: Ciprian Ciucu/Facebook

Foto: Ciprian Ciucu/Facebook

Bucureștiul este cea mai dinamică capitală europeană în ultimii 20 ani. Orașul se dezvoltă în fiecare zi și are un sector privat foarte dinamic, care a trecut printr-un proces de transformare fulminant în ultimii ani, chiar dacă sunt încă multe lucruri de făcut sau de reparat.

Unul din cele mai importante aspecte ale orașului constă în faptul că în ultima perioadă a început să devină tot mai importantă pentru cetățeni și factorii de decizie politică importanţa mobilierului stradal în peisajul urban.

Spre exemplu, în Sectorul 6 din București, chioșcurile de flori improvizate din termopan vor fi înlocuite în această primăvară cu chioșcuri de flori elegante care se potrivesc cu amenajarile peisagistice pe care le va executa Primăria.

Foto: Facebook Ciprian Ciucu

„După ce înlocuim chioșcurile de flori, trecem la cele de ziare și acestea fiind vechi, ruginite și urâte. Aceste elemente de mobilier stradal sunt rezultatul unui concurs de soluții realizat de către Ordinul Arhitecților din România, la comanda Primăriei Sectorului 6. Sunt estetice, sunt încăpătoare au 8 mp și respectiv 12 mp, sunt mai înguste și nu mai blochează accesul pe trotuare, vor fi branșate la electricitate. Costurile de execuție vor fi recuperate de la comercianții de flori pe perioada a circa 10 ani”, a explicat primarul sectorului 6, Ciprian Ciucu.

Foto: Facebook Ciprian Ciucu

Importanţa mobilierului stradal în peisajul urban

Potrivit platformei Furnitubes, identitatea şi sentimentul de loc se creează dacă mobilierul stradal este integrat corespunzător în proiectarea unui spaţiu public. 

Elementele de mobilier stradal, care cuprind, de exemplu, obiectele utilizate pentru a facilita transportul sau utilizarea terenurilor adiacente unei străzi, sunt utilizate în mod obişnuit în zonele urbane, în scopul de a face o stradă sau zonă mai atrăgătoare.

Cu toate acestea, aceste obiecte, dacă sunt plasate în apropierea intersecţiilor, pot împiedica vederea şoferilor, în special dacă se crează o aglomeraţie în jurul lor. Iar în cazul în care sunt aproape de carosabil, acestea nu ar trebui să împiedice, de asemenea, vizibilitatea pietonilor.

Modelele de mobilier stradal actuale şi dorite de către cetățeni ar trebui analizate înainte ca mobilierul să fie selectat şi amenajat, astfel încât acesta să poată servi eficient scopului său.

Publicația irlandeză Urban Elements scria anul trecut că există diverse abordări în ceea ce priveşte alegerea sau proiectarea mobilierului stradal. de exemplu, ar putea exista o selecţie coordonată, care să ofere un ton consecvent străzilor şi căilor de acces pietonale sau diferite părţi ale străzii ar putea fi proiectate pentru a servi drept opere de artă în sine.

Practic, există cinci criterii de bază implicate în selectarea şi plasarea elementelor de mobilier stradal:

  1. funcţia (adică a se vedea cât de necesar este un obiect şi cum îi poate servi scopului);
  2. amplasarea şi dispunerea (de exemplu, stabilirea locului în care trebuie să fie amplasat mobilierul urban);
  3. aspectul (adică asigurarea unei continuităţi sau cel puţin a unei legături între designul diferitelor elemente);
  4. durabilitatea (având în vedere utilizarea anticipată);
  5. costul.

În rândul multor comunități occidentale, atunci când se vorbește de reconfigurarea spațiilor publice și transformarea orașelor pentru mașini în orașe pentru oameni, apare des întrebarea: „Care este utilizarea şi importanţa mobilierului stradal?”. Ei bine, mobilierul stradal creează spaţii pentru odihnă, recreere şi întâlniri sociale cu alte persoane.

Aceste setări pot avea o importanţă deosebită pentru persoanele în vârstă, pentru persoanele cu mobilitate limitată şi pentru adulţii care au copii mici. În plus, scrie platforma Atlas Sport, faţă de aspectul lor funcţional, elementele de mobilier urban, cum ar fi băncile şi mesele din parcuri, pot fi, de asemenea, semnificative din punct de vedere social, deoarece oferă acestor locuri, un aer reconfortant şi atrăgător, aducând oamenii împreună.

Calitatea spaţiilor urbane este indicată de caracterul lor şi de cât de bine creează un sentiment de identitate, precum şi de calitatea şi amplasarea mobilierului stradal, aşa cum se poate vedea în diferite oraşe.

Spre exemplu, cabinele de telefon roşii din Londra şi intrările de metrou din Paris au devenit iconice şi esenţiale pentru identitatea acestor oraşe. Pe lângă rolurile lor funcţionale şi simbolice, elementele de mobilier stradal pot, de asemenea, să stabilească standarde şi aşteptări de calitate pentru dezvoltarea zonelor în care sunt găsite şi pot servi ca puncte de discuţie pentru cetăţeni.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult