Un sfert maro

Nu mă încântă câtuși de puțin faptul că Președintele României ajunge să fie catalogat drept diletant. Nici faptul că a patronat, prin avizul favorabil al CSAT, adoptarea unei OUG pe care eu o consider vădit neconstituțională. Dar, dacă electoratul l-a ales, în lipsă de altc(in)eva mai bun, propun să-i evaluăm, din când în când, prestația instituțională. Astăzi marcăm o pătrime din mandatul de 5 ani al Președintelui, calculat din 21 decembrie 2014, când a depus jurământul. Un foarte bun prilej de-a face un bilanț provizoriu; precizez că evaluările din tabelele alăturate sunt subiective și reprezintă exclusiv punctul meu de vedere.

Mă voi întoarce în timp, la verificarea programului electoral al dlui Iohannis, pentru a vedea dacă a reușit să îndeplinească vreuna dintre promisiuni, în cele 456 de zile care s-au scurs de la preluarea mandatului. Din cele 76 de măsuri concrete ale programul său electoral, mă voi opri doar la cele 18 măsuri care se află în mandatul constituțional al Președintelui. Cred că n-ar fi corect să analizez cele 8 măsuri deja evaluate ca fiind în afara mandatului, ori cele 27 care erau neclare încă din 2014. Dar voi arunca un ochi și asupra celor 23 de măsuri care ar fi avut nevoie de cooperare instituțională, să vedem ce poate fi relevant pentru perioada scursă de la 17 noiembrie încoace, în legatură cu expresia „Guvernul meu.” 

În concluzie, dintre cele 18 măsuri care se află în mandatul constituțional al Președintelui, eu cred că-mi pot da cu părerea despre 15; dintre acestea, doar 1 este realizată, iar 1 este realizată parțial. Aproape paradoxal, deficitul de încredere al Președintelui Iohannis, la nivelul percepției publice, pare să fie cauzat tocmai de măsura #1, cea realizată parțial, nicidecum de măsurile nerealizate (10 din 15) ori de cele neclare (3 din 15). Dintre cele 23 de măsuri care ar fi necesitat cooperare inter-instituțională, am selectat/comasat 6. Pentru acestea, efortul Președintelui putea fi suficient de vizibil, chiar și în absența sprijinului de la celelalte instituții sau autorități publice. În această a doua categorie de măsuri, 3 sunt realizate parțial (și-am fost indulgent!), 2 sunt nerealizate, iar 1 este neclară. În total, 5 realizate cel puțin parțial, din 21, adică un sfert, nu?

Pe vremuri, exista expresia „un sfert maro cu un’-a patra marmeladă,” adică prânzul săracului. Cu doar un leu, urma să mănânci un sfert de pâine (maro) cu a patra parte dintr-un calup (de 1 kg) de marmeladă. Teribil! Un sfert din mandatul Președintelui Iohannis s-a dus, a patra parte din mandatul Guvernului Cioloș așijderea, iar mie mi se pare că încă n-am mâncat nici măcar de un leu… Ce să mă mai aștept eu la planuri privind președinția rotativă a Consiliului UE în 2019, la comasarea unităților administrativ-teritoriale până la alegerile locale din 2020, la măsuri de stimulare a antreprenoriatului, la competitivitate pe piețele europene sau la criterii de competență și integritate? Mai bine mă duc la Cluj, să văd dacă mai e cineva interesat de educația pentru adulți, de educația despre valori civice, poate reușim să creștem cetățeni responsabili și implicați, până-n 2020, alături de care să pășim în Mileniul III după un sfert de secol… 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp