Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Un start-up românesc furnizează o soluție care să înlocuiască ambalajele de unică folosință din comerțul online. „Trei ambalaje reutilizabile folosite de câte 150 de ori înlocuiesc un palet de carton”. România sustenabilă

R-Create

Milioane de produse ajung astăzi la clienți prin intermediul comerțului online, iar pentru expedierea lor este nevoie de cutii de carton sau mape de plastic, a căror durată de viață nu trece de 24 de ore. Un start-up din România propune o soluție alternativă, bazată pe ambalaje reutilizabile, care să reducă impactul asupra mediului înconjurător, fără să încarce costurile companiilor.

În 2018, Linda Vasilescu și Adina Huma au luat parte la un incubator de afaceri în timpul căruia au vrut să creeze un exemplu de economie circulară funcțional în viața reală. Ideea lor a avut succes: au câștigat concursul și o finanțare care le-a dat încredere și posibilitatea de a merge mai departe. „Am generat un concept, un use case, apoi am început să lucrăm pe fiecare bucățică, pentru că e atât de inovativ încât trebuie să generezi o soluție pentru fiecare din aspectele lui”, povestește Adina Huma, co-fondator și director de marketing al R-Create.

Scopul start-up-ului este să înlocuiască ambalajele de unică folosință folosite la expedierea produselor, mai ales în condițiile în care numărul acestora a crescut în perioada pandemiei, odată cu dezvoltarea comerțului online. 

„Trebuie să fii sigur că acest ambalaj se întoarce”

„Încercăm să înlocuim ambalajele tradiționale de unică folosință, care sunt de carton sau plastic. Cartonul e bun, că se reciclează, dar nu e bun că ocupă foarte mult loc și nici reciclarea nu merge la infinit. Există emisii de CO2 în plus pentru că ambalajele acelea sunt mai mari decât ar trebui, deci sunt mai puține în mașină decât ar trebui. Plasticul de unică folosință e cel mai rău pentru că, deși nu ocupă loc, nu se poate recicla”, spune Linda Vasilescu, co-fondator și CEO R-Create.

Ca să fie funcțională, soluția a trebuit mai întâi să răspundă la o serie de probleme care se pot naște în timpul utilizării. „În primul rând, trebuie să fii sigur că acest ambalaj se întoarce. Trebuie să faci un flux automatizat, care nu depinde de bunăvoința curierului, ci depinde de niște standarde. Trebuie să fii sigur că procesul de refolosire nu e prea complicat. Și trebuie să faci în așa fel încât să fii sigur că toate informațiile referitoare la unde se găsește ambalajul - fie că se găsește la magazinul online, pe fluxul de livrare sau pe cel de retur, sunt într-un singur loc, iar magazinului online îi este foarte ușor să folosească soluția. Aici suntem acum. Suntem în momentul în care avem o soluție fizică pe care o putem pune la dispoziția magazinelor și un flux bine pus la punct, astfel încât oricine folosește soluția să beneficieze de ea la prețul ambalajului de unică folosință. Pentru că ne dăm seama că magazinele online își pun o problemă de business: De ce ar trebui să cheltuiesc eu mai mult? Nu trebuie să cheltuiești mai mult, cheltuiești la fel. Însă în loc să folosești un ambalaj care se aruncă, plătești o taxă de fiecare dată când folosești o soluție dată de sistemul nostru”, explică Linda Vasilescu. 

În acest moment, R-Create are contracte cu o firmă de curierat, cu un lanț de librării, cu două magazine online de fashion și două magazine de produse pentru bebeluși. Am întrebat cum funcționează soluția lor atunci când îți cumperi, de exemplu, o pereche de blugi online.

„Totul durează mai puțin de un minut”

„Ambalajul este o mapă, cu un fermoar, căruia noi îi punem o soluție de sigilare. Practic retailerul pune o pereche de blugi în acea mapă, blugii mai pot să aibă o peliculă de plastic sau nu, în funcție de cum vin de la producător. Când ajunge curierul la tine, deschizi ambalajul, iei produsul și îi dai lui mapa să o ducă înapoi. Totul durează mai puțin de un minut, exista la început temerea curierilor că vor pierde timp, dar mai mult de un minut nu durează. Așa arată în acest moment procesul și ne-am folosit de faptul că în momentul de față, în România, spre deosebire de Vestul Europei, există un proces de livrare door to door ieftin. Noi optimizăm returul, bazându-ne pe faptul că mașina oricum se întoarce”, arată Adina Huma.

Potrivit fondatoarelor R-Create, ambalajele, care sunt de diferite dimensiuni, pot fi reutilizate de minimum 20 de ori, însă pot ajunge să fie folosite și de sute de ori, iar la sfârșitul ciclului de viață sunt reciclate.

„Ambalajele se pot folosi de sute de ori”

„Un ambalaj poate fi folosit de 20 de ori, nu ni le-a dat nimeni înapoi de un an jumate (n.r. de când funcționează soluția) și, dacă mă întrebați, au fost folosite de peste 50 de ori fiecare. Acum am luat unele și mai durabile, în esență se pot folosi de sute de ori”, spune Linda Vasilescu.

„Trei ambalaje din acestea îți înlocuiesc un palet de carton, dacă sunt folosite fiecare de 150 de ori. Asta înseamnă inclusiv că tu nu mai ai nevoie de spațiul acela. Din perspectivă logistică, sunt hale întregi blocate cu aceste cartoane”, o completează Adina Huma.

În prezent, fondatoarele R-Create vor să facă soluția funcțională și pentru livrările la punct fix, în lockere. Acest lucru le-ar mări piața din România, dar le-ar deschide și piețele din vestul Europei, unde acest sistem de livrare este extrem de răspândit. „Nu vrem să ne oprim la soluția tradițională de home delivery din mai multe considerente. În primul rând, clienții green înțeleg beneficiul de a colecta în locații fixe. Doi, tot vestul Europei e în direcția asta. Acest proces ar presupune că o parte din colectare e făcută de client, care duce ambalajul undeva unde îi e simplu să îl lase, e în drumul lui. Trebuie să vedem care e acea rețea de colectare atât de densă în România, este foarte importantă infrastructura existentă. Noi ne uităm la două soluții, cea de lockere, iar varianta a doua ar fi printr-un retailer”, explică Linda Vasilescu. Ea locuiește la Viena, unde există o cultură a reciclării creată în timp, la fel ca în multe țări occidentale.

Elveția: cetățeanul dezlipește eticheta de pe cutia de iaurt ca să o pună la reciclat

„Dacă ar fi să mă uit la mai multe țări, aș spune că Austria este oricum de 10 ori mai bine decât România sau de 20 de ori din perspectiva reciclării, dar Elveția e de 10 ori mai bună decât Austria. Și când spun asta mă refer la finalitatea sistemului care e atât de bine pus la punct încât consumatorul din Elveția dezlipește eticheta de pe cutia de iaurt, ca să o pună în alt loc decît cutia în sine. De ce? Pentru că sacul de gunoi pe care tu îl primești ca să pui gunoiul menajer, care nu e separat, costă destul de mult. Și, ca atare, nu vrei să ai mai mult de unul pe săptămână. Atunci împarți fiecare produs în ce se poate recicla sau nu. Și în Austria e un sistem funcțional, oamenii chiar reciclează. Dacă te duci și arunci o cutie de carton pe care nu ai transformat-o într-un plan poți să primești o amendă, dacă cineva te vede, dacă îți face o reclamație. Îmi amintesc că am luat o cutie foarte țeapănă și m-am chinuit să o fac plan ca să intre în coșul de reciclat”, povestește Linda Vasilescu.

„Soluția are vizibilitate la nivel european”

Soluția R-Create a trezit interes în Austria, unde oamenii sunt preocupați de numărul prea mare de cutii de unică folosință, spune ea.

„În Austria, noi suntem în legătură cu poșta austriacă, care ne-a selectat într-o competiție, unde am câștigat dreptul de a prezenta și fizic la un târg ceea ce facem noi și continuă să ne cheme la diferite târguri și întâlniri. Deci soluția este de interes. Poșta austriacă are o echipă care analizează cea mai bună soluție de a înlocui cartoanele. Va face un test pe 10.000 de bucăți de ambalaje pe care le va arunca în piață să vadă care este percepția oamenilor. Noi suntem în discuții cu ei la momentul scalării - după ce vor găsi fluxul optim și soluția pentru consumatori, probabil că vor lucra cu noi, pentru că noi îi vom ajuta să colecteze într-un mod eficient ambalajele și să fie foarte simplu”, spune Linda Vasilescu.

Și companii din alte state s-au arătat interesate de sistemul de folosire a ambalajelor reutilizabile în comerțul online. „Soluția are vizibilitate la nivel european, ne-a contactat IKEA Suedia să intrăm într-un laborator de-al lor pe ambalajele și am primit întrebări și propuneri din mai multe părți, și din Polonia, și din Estonia. Vizibilitatea e foarte mare, pentru că e relativ puțină lume în domeniul ăsta, pentru că este relativ devreme. Dar între devreme și exact la timp este o distanță foarte scurtă”, crede Andreea Huma.

Articolul face parte din seria „România sustenabilă”, realizată cu susținerea eMAG.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult