Plimbându-ma pe trasee am fost uimită să văd că nu există deșeuri aruncate, dar nici coșuri de gunoi. „Nu vrem ca turiștii să lase nimic în urma lor. Peturile și ambalajele le pun în rucsac și le iau în apoi cu ei”, spun reprezentanții parcului.

Un exemplu concret este procesul de formare a norilor deasupra oceanului, influențat semnificativ de algele care emit molecule de sulfură ca deșeuri ale proceselor metabolice, molecule care apoi devin nuclee de condensație pentru ploaie. (Foto: Profimedia Images)

Ne-a atras atenția discuția dintre doi soți, localnici, aflați la câțiva metri de noi. Cei doi nu doar că rupeau ghiocei din rezervație, ci îi smulgeau cu tot cu bulbi pentru a fi plantați în curte. “Venim în fiecare an și luăm de aici ghiocei”, mi-au explicat când i-am întrebat de ce rup florile și nu se pot bucura doar de peisaj și de natură. Cei doi s-au îndepărtat de noi și s-au ferit când au văzut că avem aparat foto. Aveau la ei o găleată plină cu ghiocei cu bulbi. (Foto: Funky Travel)

Românii trebuie să învețe să colecteze selectiv, pe mai multe fracții, să nu mai cumpere toate hârburile de mașini din Europa (statul aici trebuie să vină cu măsuri ferme), să nu mai taie pădurile care generează oxigen, să nu mai ardă deșeurile pentru colectarea de fier vechi sau pentru a scăpa de gunoaie, să decarbonizare economia și să renunțe la investiții pe bază de gaze fosile în România, proiecte ce nu fac altceva decât să încetinească atingerea obiectivelor climatice pentru 2030 și 2050 ale UE, la care și țara noastră a aderat. (Foto: Octav Ganea/ Inquam Photos)

Milioane de produse ajung astăzi la clienți prin intermediul comerțului online, iar pentru expedierea lor este nevoie de cutii de carton sau mape de plastic, a căror durată de viață nu trece de 24 de ore. Un start-up din România propune o soluție alternativă, bazată pe ambalaje reutilizabile, care să reducă impactul asupra mediului înconjurător, fără să încarce costurile companiilor.

„În România, țară săracă, ultima sau penultima din comunitatea europeană, familiile aruncă un procent foarte mare din hrana pe care o cumpără. Fiindcă comportamentul nostru în supermarket este să cumpărăm mai mult decât avem nevoie.”

Nu mai vorbesc aici de tacâmurile bunicilor noștri… cele cu monogramă; mai am și acum pe undeva o linguriță adusă la botezul meu de nașa mea, o linguriță cu monogramă. (Foto: Profimedia Images)

Perioada redeschiderii școlilor vine în fiecare an la pachet cu trafic, stres și timp pierdut în căutarea unui loc de parcare. Înainte de orice altceva, toate astea înseamnă poluare și se întâmplă în toate marile orașe din România, ceea ce face nevoia de soluții sustenabile mai mare ca oricând. (Foto: Sergey Borisov / Panthermedia / Profimedia)A

Ecoinovația, o soluție la problema încălzirii globale. Ce povești de succes va scrie România? (Foto: Berit Kessler / Panthermedia / Profimedia)

„La început, toate produsele I Wood Be le-am făcut din cartoane pe care nu voiam să le arunc și tot felul de nimicuri pe care le găseam prin casă. De exemplu, cutiile de vopsea pentru păr. Le lipeam, le coseam, apoi le pictam și le transformam în semne de carte. Iar la primul târg exact cu asta am mers. Și le-am vândut pe toate spre surprinderea mea.”