O construcție sustenabilă trebuie gândită încă din faza de proiectare astfel încât să aducă avantaje sistemului în care se va integra. Acest lucru este posibil doar dacă se ține cont de toate etapele „vieții” acelei clădiri: extragerea, prelucrarea, transportul şi utilizarea materialelor de construcţie, execuția lucrărilor, finalizarea construcției, utilizarea cotidiană, întreţinerea şi renovarea, demolarea.
„În cazul unei construcții sustenabile, ceea ce diferă major față de stilul clasic de construcție sunt colaborarea dintre specialiști, optimizarea arhitecturii în funcție de necesitățile de eficiență energetică, alegerea responsabilă a materialelor, potrivit cerințelor de confort interior. În același timp, nu doar arhitectura ar trebui să sufere mici modificări în urma feedback-ului de la celelalte specialități implicate, dar și specialitățile ar trebui să adapteze soluțiile în conformitate cu cerințele de design pasiv, orientare și mediu înconjurător”, spune Ioana Csatlos, vicepreședinte al Asociației Solar Decathlon București (ASDB), motorul juridic din spatele EFdeN, un ONG care reunește tineri ce militează pentru o Românie mai sustenabilă.
Ce caracterizează o clădire sustenabilă
Materialele utilizate pentru clădirile sustenabile trebuie să fie reciclabile sau reciclate într-un procent variabil. Totodată, acestea trebuie să fie procurate de la cea mai apropiată locație, pentru diminuarea cantității de dioxid de carbon de care sunt responsabile transporturile.
Totodată, eficiența e nevoie să fie un factor-cheie în descrierea oricărei clădiri sustenabile, fie că vorbim de eficiență în utilizarea energiei electrice și termice, fie de utilizarea strategiilor pasive în vederea diminuării necesarului de energie.
Un alt criteriu în construirea unei clădiri sustenabile îl reprezintă utilizarea responsabilă a apei, care presupune filtrarea ei și utilizarea apei gri la toalete, irigații, captarea și utilizarea apei de ploaie, diminuarea volumului de apă care se îndreaptă spre canalizare.
Pe de altă parte, o clădire sustenabilă este cea unde se folosește cât se poate de mult lumina naturală. Studiile arată că lumina naturală îmbunătățește productivitatea cu până la 18%, crește performanțele elevilor cu 5-14% și chiar crește vânzările cu până la 40%, atunci când este utilizată în magazine.
Posibilitatea de a vedea pe fereastră mediul înconjurător - urban, rural, accesul la natură, spații naturale, verzi, toate îmbunătățesc funcțiile cognitive și memoria.
Provocări pentru construirea unei case sustenabile
Calitatea aerului interior, măsurarea proprietăților acestuia și împrospătarea lui - posibilitatea de a deschide/închide manual ferestrele cu sisteme de oprire a ventilației mecanice pe zone din clădire, dar și o ventilare adecvată a încăperii pot crește productivitatea cu 5-14%, arată studii citate de EFdeN. Cel mai des, sindromul „clădirilor bolnave” apare în clădiri cu ventilație deficitară, din cauza acumulării dioxidului de carbon, a umidității, a compușilor organici volatili sau a particulelor solide în suspensie din aer, precum praful și sporii de mucegai.
Cât privește provocările la construirea caselor sustenabile, acestea sunt variate. Construcțiile sustenabile sunt mai scumpe în faza inițială de construcție, din cauza introducerii tehnologiei și echipamentelor care nu ar exista într-o casă tradițională, explică Ioana Csatlos, însă compensează prin costurile reduse de mentenanță și întreținere pe parcursul utilizării lor. Și asta printr-o eficiență net superioară în utilizarea resurselor, dar și printr-un necesar de energie termică diminuat și un aport pozitiv suplimentar prin producția de energie.
„Cel mai important element în această comparație îl reprezintă momentul la care începem să ne gândim dacă urmează să realizăm o construcție sustenabilă, întrucât integrarea încă din fazele incipente ale proiectului contribuie semnificativ la echilibrarea costurilor. Consider că ar trebui să nu uităm să amintim aici de etapele construirii propriu-zise, acolo unde se ține cont de cerințele de sustenabilitate, costurile șantierelor fiind mult diminuate - resurse și transport mai puține, producție de energie și utilizarea responsabilă a apei -, însă necesită o planificare temeinică”, subliniază Ioana Csatlos.
Organizația neguvernamentală EFdeN a fost fondată în 2013 de către un grup de tineri pasionați, alături de profesioniști din Universitatea Tehnică de Construcții București și Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”. În ultimii 8 ani, peste 800 de studenți, absolvenți, masteranzi și doctoranzi au făcut parte din echipa EFdeN.
EFdeN dezvoltă proiecte și comunități de oameni care vor să transforme România și orașele în care și-ar dori să trăiască.
Activitatea EFdeN operează pe 3 paliere: construcțiile sustenabile rezidențiale, produsele sustenabile pe care le dezvoltă alături de parteneri și programe cu inițiative de schimbări legislative.
EFdeN a proiectat, construit, asamblat, dezasamblat și reconstruit două case sustenabile în ultimii 8 ani. Acestea sunt amplasate în incinta Facultății de Inginerie a Instalațiilor din București și funcționează ca un centru de cercetare pentru noi proiecte.
În paralel, în toți acești ani echipa EFdeN a lucrat la produse sustenabile care să răspundă nevoilor orașului, să tragă semnale de alarmă și să crească responsabilitatea socială, precum stația solară de încărcare a automobilele electrice, copacul fotovoltaic ce ar putea răspunde unor nevoi imediate în zona spațiilor verzi din orașe fără intervenții majore, dar și Solar Garden, un proiect în cadrul Neversea si Untold din 2019, în care s-a urmărit creșterea conștientizării asupra sustenabilității, reciclării și a mediului în care ne petrecem momentele de relaxare.
„Viitorul prototip de oraș sustenabil, EFdeN Sustainable City, reunește sub aceeași umbrelă proiectele la care echipa a lucrat în ultimii ani și adaugă acestora elemente pe care ni le-am dorit și cărora le-am aprecia valoarea întotdeauna, însă constrânși de regulile clare ale competiției ele nu au fost implementate și aici vorbim despre alte tipuri de energie regenerabilă, nu doar cea solară, despre stil de viață și nu doar despre cadrul în care aceasta se desfășoară, dar și despre planificare, programare, proactivitate și prevenție, elemente slab reprezentate când vorbim de orașe și viitorul lor”, subliniază vicepreședintele ASDB.
România, organizator în 2023 al olimpiadei internaționale a caselor solare
România a participat la 4 din cele 5 ediții Solar Decathlon Europe (SDE) - organizate în Europa, începând cu ediția din 2012 din Madrid, cu susținerea Universității Tehnice de Construcții București și a Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”.
SDE, olimpiada internațională a caselor solare, este cea mai mare competiție internațională a caselor solare, organizată de mai bine de două decenii la nivel global pentru a promova tehnologia solară și sustenabilitatea în construcții.
În urma unui concurs de proiecte, echipa României, cu motorul juridic reprezentat de Asociatia Solar Decatlon București (EFdeN), va avea responsabilitatea de a organiza cea de-a 6-a ediție Europeană a Solar Decathlon la București, în 2023. Echipa locală lucrează împreună cu EEF (Energy Endeavour Foundation), o organizație al cărei mentorat asigură faptul că noua ediție a Solar Decathlon respectă valorile de bază ale competiției pornite în 2002 în Statele Unite ale Americii, sub tutela DOE (Departamentul de Energie al S.U.A.).
„Locuințele proiectate în cadrul competiției SDE 2023 depășesc ca cerință tehnică minimă standardul nZEB, ceea ce nu reprezintă doar o metodă de a arăta publicului larg cum se aplică legislația în vigoare, dar are și potențialul de a anticipa viitoarele progrese legislative din domeniul construcțiilor. Prin puterea exemplului direct, competiția poate ajuta la creșterea cererii pe piața românească și, implicit, a ofertei și inovației pentru tehnologie care utilizează energie curată”, vede Ioana Csatlos.
Competiția Solar Decathlon Europe demonstrează că școlile din prezent au capacitatea de a pregăti profesioniști pentru piața internațională a muncii, potențiali inventatori.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Sustenabilitatea o include pe cea financiară. Dacă faci o casă ieftină dar cu hemoragie de energie, ai rezolvat că ți-ai băgat pe foc banii.
Nu știam care sunt cele mai importante criterii pentru cei care își construiesc case eficiente energetic (eu fiind unul din ei), dar acum am aflat!
Așa si eco-arhitectul amator „biscuiește” Decatlonul, realizând cat de importanta este lumina in dormitor daca va creste productivitatea cu 18 %. Dar in lipsa unei educații solide, la final eco cotețul eco arhitectului amator va fi realizat tot din „scârțari” si „scotciuri” sub justificarea ca așa a vrut mușchii clientului.
Ca civilizație umana construim documentat din neolitic de ~ 11.000 de ani.
Ce-am învațat? Nimic!
Pana in momentul in care nu apare ca disciplina arhitectura bioclimatica eco arhitectul amator va „biscui” eco opera vieții sale din „scârțari” si „scotciuri”.