Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Un „record” negativ care ar trebui să ne sperie cu adevărat: producem din ce în ce mai puțin și consumăm mai totul adus din afară

oameni pe strada in Bucuresti - Foto: Inquam Photos / George Călin

Foto: Inquam Photos

Deficitul balanței comerciale la 8 luni în 2022 a ajuns la 22 miliarde de euro, adică aproape cât deficitul întregului an 2021, în care s-a înregistrat o balanță negativă de 24 de miliarde de euro.

Trebuie menționat că deficitul balanței din 2021 a fost, la rându-i, cu aproape 30% mai mare decât cel din 2020.

Recorduri triste an după an în România și un semnal că producem din ce în ce mai puțin și consumăm mai totul adus din afară, importând astfel inflație și vulnerabilitatea de a fi dependenți de alte țări, de furnizori care la o adică fie vor crește prețurile după bunul lor plac fie, pur și simplu, vor opri livrările.

Estimările arată că pentru întregul an deficitul balanței comerciale va ajunge la 35 miliarde de euro, aproape 15% din PIB. 

Creșterea deficitului de balanță comercială ar trebui să sperie mai mult decât deficitele financiare sau îndatorarea publică cu 50% din PIB. Bani se pot împrumută, datorii se pot șterge, politici financiare și monetare sunt ușor de pus pe hârtie, dar să ajungi că în 15 ani de la aderarea la UE să pierzi sectoare întregi de producție industrială este tragic, fară putință de recuperare. Am pierdut producție de energie, mâncare, chimie și apărare, și pierderile continuă din cauza crizei prețurilor utilităților. Iată, știm cu toții, stau închise combinatele chimice și metalurgice.

Prăbușirea producției industriale duce implicit la prăbușirea pieței de muncă cu grad înalt de calificare, la descompunerea lanțurilor de aprovizionare, la îndatorarea excesivă a României și la pierderea de suveranitate.

Singura soluție, dacă nu e prea târziu, este că Guvernul României să lupte din răsputeri să atragă investiții industriale, țintind cu ajutorul de stat și facilitățile fiscale exclusiv activitățile de producție industrială. Energia, mâncarea, chimia și apărarea trebuie produse la noi în țară.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Pai 20 de ani (1990-2010) am fost bombardati de presa cu ''privatizarea'' care in traducere simpla se numeste instrainarea vacii cu lapte. Apoi inca suntem bombardati de ''coruptie'' care are de fapt scopul de a trage pe linie moarta elitele, alea pe care le avem. Asa ca ne-am trezit cu alde Firea, Ciolacu, Ciuca, Simion... Oricum vestul ne-a boicotat mult timp, avuram un embargou nedeclarat si orice roman care intentioneaza sa faca industrie mare e matrasit de banci, DNA... care sunt in mana strainilor. Suntem la cheremul vestului, suveranitatea e doar o vorba goala, iar aia au nevoie de capsunari.
    • Like 2
  • Pe scurt , suntem cei mai "verzi" din Europa. Doar se stie ca fabricile polueaza , nu ii mai bine asa?
    • Like 1
  • Ion check icon
    Pierderea de producție, de infrastructură, de populație au drept cauză principală CORUPȚIA și INCOMPETENȚA noastră, a românașilor! Noi avem așa sistem de contraselecție în politică și în instituții! Uitați-vă la cei doi premieri Ciu și Cio... Ia faceți comparație să zicem cu...fostul premier și ministru de externe al Finlandei Alexander Stubb de exemplu! Ai noștri zici că sunt doi absolvenți de școala ajutătoare! Nu ne fură nimeni țărișoara și oportunitățile, noi suntem buba! Slavă Domnului că suntem în UE și NATO!
    • Like 1
  • În sfârșit ”descoperă apa caldă” și cineva de pe republica.ro. Până acum temele la modă erau corupția, furtișagurile, pensiile speciale, angajații de la stat și veniturile lor uneori nesimțite etc. Iată că cineva îndrăznește să pună punctul pe i. Cauza decăderii noastre nu o reprezintă în primul rând cele enumerate mai înainte, ci faptul că noi nu mai producem mai nimic, avem economia în stand-by, sau mai bine zis anulată de-a dreptul. Întotdeauna doar producția ”creează” bani în economie, în timp ce consumul de produse plătite din sursă externă (împrumuturi) doar consumă bani. E simplu, e ca într-o familie: dacă nu vrei să ai datorii mari, atunci banii pentru ce consumi trebuie să-i produci tu însuți. Dacă doar împrumuți bani ca să ai ce mânca, atunci ajungi în faliment, cu siguranță. Românii s-au mai scos din această belea prin banii trimiși de cei din diaspora către rudele din țară. Acei bani, din fericire pentru noi, erau ”smulși” din circuitul economic al țărilor respective și introduși în circuitul nostru economic. Dar asta ar trebui să fie doar un plus pentru economia noastră, nu pilonul principal pe care să se susțină. Trebuie neapărat să ne scoatem economia din amorțire și să începem să producem și noi ce putem. Fiindcă dacă vrem, putem, lucrurile nu sunt așa de grave. Acum că e criză energetică e într-adevăr mai dificil, dar nici înainte de asta nu mai produceam mai nimic. Și nu e mare filosofie să produci mâncare, energie, materiale de construcții etc etc etc pentru piața internă, adică produse fără prea mare sofisticării tehnologice. Dar toate probleme noastre se trag de la POLITICIENII NOȘTRI. Ei au făcut, ca niște adevărați trădători ce sunt, ”cale liberă” capitalului străin - prin mai multe mecanisme, nu le mai detaliez acum - din dorința de ”a se face frumoși” în fața factorilor de decizie occidentali și a fi cică ”frecventabili” și susținuți la putere. E o meteahnă foarte veche a conducătorilor României, care adeseori, în trecut, cereau sprijinul ”Înaltei Porți” și ofereau favoruri, pentru a fi susținuți la putere. E ceva incalificabil, dar asta s-a întâmplat și acum. Printre țările europene, cine a ținut cu propria țară a reușit să-și păstreze avantajele și oportunitățile economice. Vezi Polonia și Ungaria. Nu comentez acum bubele democratice ale regimurilor menționate, spun doar că țarile respective au avut și au de câștigat economic. Oricum stau mult mai bine decât noi, care doar stăm în poziția ghiocelului și ”susținem consensul” când se discută lucruri esențiale la Bruxelles. E ca și când conducătorii noștri ar fi nu reprezentanții intereselor României în Europa și SUA, ci reprezentanții marilor puteri occidentale în România. Și asta doar pentru interesele lor pur personale sau de partid. Dacă ai noștri vor înceta acest comportament slugarnic în relația cu partenerii externi, atunci o să avem un boom economic de ne vom mira cu toții. Și nici criza asta nu o vom mai simți așa de apăsător, o vom depăși rapid.
    • Like 1
    • @ Dan Cojocaru
      Trebuie sa va dau dreptate. Tot ce ati mentionat este adevarat. Asta a fost conditia, impusa, pentru a fi primiti in clubul, nu tocmai select, al ue. Iar politicienii romani, toti, au fost nsite prostituate ordinare care s-auvandut si ne-au vandut.
      • Like 0
    • @ Mircea Zugravu
      Salutare. Am o singură observație: nu-mi mai vorbi așa protocolar, ci la per tu, că ne știm de multă vreme și am comunicat de multe ori, fie mai dur, fie mai lin. Asta înseamnă că suntem deja cunoștințe vechi, deci mai familiari. O seară bună!
      • Like 0
  • Va mai aduceti aminte de securistii si comunistii care au praduit economia tarii in anii 90?. Toti miliardarii de carton din tara aveau cota parte din afacerile imobiliare care au explodat dupa Revolutie. Pai cum vrei sa produci industrie, daca tu timp de 32 de ani ai pus caramizi una peste alta. Acum toate aceste imobiliare de o stupizenie crasa sunt de inchiriat sau de vanzare. Ne maritam soarta!.
    • Like 2
  • Nume check icon
    De acord cu Dvs. Dar pierderea productiei industriale si pierderea personalului calificat si de inalta calificare au venit la pachet cu intrarea in EU. Accesul pe piata romaneasca a unor produse mai bune calitativ si mai si iefine din cauza productivitatii, a tehnologiilor mai eficiente si mai putin consumatoare pe energiei fata de produsele romanesti asa si asa dpdv calitativ si scumpe a determinat o migrare a consumatorilor plus mirajul de a avea acces la aceleasi produse ca in vest. Si aceste fabrici vechi s-au inchis. Simplu. Si daca mai adaugam si lipsa capitalului romanesc am ajuns in situatia actuala. Foarte mult lume - si eu ma numaram intre ei - vorbeam de o strategie de tara. In primul rand nu avem strategi adevarati in aceasta tara. Specialisti in vorbarie goala si limba de lemn sunt suficienti, dar persoane care sa inteleaga clar la ce suntem buni, la ce putem deveni buni, cu ce ne putem noi diferentia ca tara nu prea avem. Noi suntem de-a lui mici, bere si fete frumoase. Ne tot laudam cu UiPath - adica cu singurul din familie care s-a "realizat" cat de cat (sa nu uitam in SUA s-a realizat, nu in RO) - in timp ce suntem ultimii din Europa la compietente digitale. Iar daca printr-o minune am avea o strategie de tara nu valoreaza nimic daca nu o implementezi pentru ca nu ai cu cine - in primul rand - si in al doilea rand cu ce. In continuare nu inteleg cum poti sa planfici sa dezvolti anumite industrii cand totul este particular. Cum poti sa il convingi pe dl. Damian de ex. sa investeasca in industria alimentara cand nu stie cu ce sa mananca. Deasemenea sa zicem ca il conving, cum poate el sa fie sigur ca va avea si succes si ca nu este o investitie riscanta. Chiar nu stiu cum putem iesi din tavalulgul in care am intrat.
    • Like 2


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult