Toți românii încearcă să se protejeze de inflație: cei aflați la început de carieră, antreprenorii, pensionarii, familiile, tinerii, investitorii mici, dar și cei care economisesc sume consistente lunar. Realitatea este dură pentru noi toți: inflaţia a fost în aprilie de 13,8%, iar în lunile următoare va creşte la 15%, cel puțin acestea sunt prognozele oficiale ale băncii centrale. Ba chiar, din ce înțeleg de la analiștii independenți și de la antreprenorii români, e posibil ca inflația să crească și mai mult de 15%!
În tot acest context, ne preocupă pe noi toți soluțiile prin care putem controla deciziile luate pentru a ne îmbunătăți bugetul personal.
Ce putem face cu economiile noastre pentru a ne proteja de inflație? Cred că piața de capital, depozitele bancare, titlurile de stat, NFT-urile și imobiliarele sunt destinații care ne pot genera câștiguri pe termen mediu și lung.
Imobiliare
Marea întrebare a anului 2022 pentru investitorii din imobiliare este dacă prețurile activelor vor scădea și, mai departe, nouă realitate financiară pe care o trăim acum va influența câștigurile celor care vor trăi din chirii viitoare.
Pe de o parte, avem un studiu realizat de BNP Paribas care anticipează că anul 2022 este ultimul an cu randamente de două cifre pe piața imobiliară. Cu toate acestea, sunt și voci optimiste. În vremuri de criză, cu inflație ridicată, investitorii se uită mai atent la piața imobiliară. Practic, se îndreaptă spre activele sigure, generatoare de numerar, care oferă o oarecare protecție împotriva inflației, în fața celor care promit câștiguri mari în viitor.
În același timp, realitatea din mediul de business este următoarea: vedem o creștere a costurilor în construcții din cauza creșterii costurilor de finanțare. În plus, cresc costurile la materiale de construcții și a forței de muncă disponibilă în România. Pe cale de consecință, o scădere bruscă a prețurilor pe piața imobiliară este puțin probabilă în 2022. Cel mai posibil, scăderea cererii din domeniul imobiliar va limita creșterea prețurilor, dar va crea anumite oportunități investitorilor care sunt pe cash. În acest context, le recomand investitorilor, în mod realist, să caute mai degrabă (știu ca e greu) cumpărarea unui apartament care aduce randament garantat de 7% pe an și venit pasiv pe 30 de ani.
Bursa
Discut în fiecare zi cu investitorii de retail și aceștia sunt preocupați de faptul că pieţele de capital internaţionale trec prin vremuri cu volatilitate evidentă. Motivele sunt simple: războiul din Ucraina, cresc costurile de finanțare, noile probleme pe supply-chain la nivel mondial și inflaţia în creștere. Toate acestea sunt percepute drept riscuri de către investitori.
Totuși, eu cred că orice criză, precum și un context financiar caracterizat prin volatilitate pe piețele financiare, creează oportunități pentru investitori. Spre exemplu, vedem oportunități de investiții în clase de acțiuni din energie. Firmele listate din acest sector plătesc dividende, și sunt preferate de investitori atunci când trecem printr-o conjunctură economică cu inflație ridicată. Iar România confirmă această oportunitate: spre exemplu, indicele BET-NG, care reprezintă evoluţia companiilor listate pe piaţa reglementată a BVB care au domeniul principal de activitate energia şi utilităţile, a înregistrat o evoluţie pozitivă în 2022. În mod concret, BET-NG a înregistrat în ultima lună o creştere de 5%, net superior celorlalți indici de la Bursa de Valori București.
În plus, vedem multe “discounturi” pe piețele de capital, inclusiv în România. Pentru a beneficia de aceste “reduceri” de criză, trebuie doar să cumperi acțiuni individuale și să investești prin ETF-uri. Un ETF este un mix de valori mobiliare care se tranzacționează pe burse sub forma unui singur instrument, și poate fi format din mii de acțiuni subiacente, iar atunci când achiziționezi o unitate a unui ETF, devii proprietar parțial al fondului.
Când spun “reduceri” pe piețele de capital, nu mă refer doar la Bursa de la București, ci la piețele globale: spre exemplu, companii ca Facebook și Google au început să aibă prețuri decente. Și alte acțiuni sunt incredibil de ieftine: companiile din retail, marile bănci și producătorii auto. Și în România acțiunile de la bursa au potențial pentru investitori! Acum trăim vremuri grele hiperinflaționiste. Până acum, la o inflație medie, de 3% anual, randamentele generate de acțiuni românești au fost de regulă în medie între 10% și 15% pe an.
În plus, să nu uităm că investitorii de la bursă vor beneficia de la începutul anului viitor de impozite mai mici pentru tranzacțiile cu profit și de o procedura simplificată de taxare. Noile prevederi legislative presupun reținerea la sursă a impozitelor generate de câștigurile de capital pentru investitorii individuali, prin impozitarea diferențiată a profiturilor realizate, și anume cu 1% pentru deținerile de peste un an și 3% pe cele mai mici de un an, fără ca pierderile să mai fie compensate. Obligația calculării, reținerii la sursă, declarării și plății impozitului va reveni intermediarilor și administratorilor de fonduri.
Depozite bancare
În contextul economic actual, băncile au început să majoreze mai hotărât dobânzile la depozite. Probabil că fac asta pentru a nu pierde clienți și lichidități în favoarea altor furnizori de plasamente financiare. Vedem aproape la toate băncile dobânzi de peste 4%. Totuși, dobânzile bancare nu vor reuși să țină pasul cu inflația, așa că trebuie să ne uităm și la alte soluții de investiții.
Titluri de stat
Un segment atrăgător pentru investitori este piața titlurilor de stat, unde randamentul, adică dobânzile efective, a urcat la peste 7%. Un titlu de stat este o formă de investiție prin care tu, ca investitor, împrumuți bani statului în schimbul unei dobânzi periodice (cupon). Guvernul folosește acești bani pentru a plăti titluri de stat emise anterior și care au ajuns la maturitate sau pentru a finanța anumite proiecte sau pentru a aloca anumite cheltuieli publice. Spre exemplu, pe Fidelis, titlurile de stat au avantajul cumpărării mai ușoare, tranzacționare la bursă și posibilitatea de a lichida/cumpăra și între emisiuni.
Chiar dacă valoarea câștigurilor din investițiile în titluri de stat nu vor depăși “pierderile” cauzate de creșterea ratei inflației, cel puțin pe termen lung cred că acestea reprezintă o soluție mai bună. De exemplu, și guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a afirmat că nu s-a dus la bursă cu toate că are un coleg care lucrează acolo, dar nu, și că preferă să-și țină banii în titluri de stat: “Au dat o dobândă mai mare și am așteptat și ca băncile să majoreze. În plus, am făcut o investiție extraordinară, am 4 nepoți și sunt la școală, nu?”.
Continuarea articolului, pe blogul autorului.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
”Ne gândim şi la deponenţi, la cei care fac economisiri. Câţiva ani buni au fost penalizaţi. Inflaţia e mai mare decât rata dobânzii. Nu e normal. Normal este ca deponentul să ia ceva, un 1 la sută, rata la depozite să fie mai mare decât inflaţia. Nu se poate face dintr-o dată. Nu aveam cum să mergem cu inflaţie, atunci aşteptăm să vină inflaţia în jos, dobânzile în sus, să ne întâlnim undeva, să zicem, la 5%. Mai vedem. Sunt multe necunoscute”Mugur Isărescu, guvernator BNR.
Cred că la toate CAR-urile din Romania, în anul 2021 dobânda la economii a fost peste rata inflației. Așa este normal. Rata inflației nu a crescut din vina populației, dar pâna se întâlnește inflația cu dobânzile, depunătorilor li se devalorizează banii. Și nu din vina lor.
În anul 2022 așteptăm să scadă inflația, dar ar fi mai bine să ne întâlnim azi, undeva la 8 %.
Economisirea la toate CAR-urile din România, sub forma fondurilor sociale, are un randament peste depozitele bancare și titlurile de stat.
PS. NFT-urile este definitia unei scheme Ponzi. Daca cripto are ipotetic potetialul de a deveni o moneda folosita in tranzactii ( ipotetic deoarece 99% din monezi sunt shitcoin-uri ) NFT-urile se bazeaza 100% pe specula, fara nici o valoare nominala.