Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Următoarea recesiune - vulnerabilități sectoriale

Om de afaceri preocupat

Foto: Guliver Getty Images

În articolele precedente am vorbit despre creșterea iminentă a dobânzilor pentru temperarea presiunilor inflaționiste. În acest context, este foarte important ca fiecare companie să-și cunoască anticipat „spațiul de manevră”, respectiv capacitatea de restructurare. Mai exact, pentru o mai bună previziune a necesarului de numerar, orice companie trebuie să anticipeze gradul de acoperire al cheltuielilor monetare prin veniturile încasate. Mai mult, aceste estimări trebuie realizate în condițiile adverse ale unei viitoare, din ce în ce mai probabile, recesiuni economice, perioadă în care majoritatea firmelor înregistrează venituri în scădere. Desigur, restructurarea nu este nici perfectă, nici imediată! Atunci când veniturile unei companii scad, în primă fază managementul încearcă să înțeleagă cauzele și să găsească soluții pentru recuperarea vânzărilor. Capacitatea de înțelegere a pieței, motivarea echipei, inovarea, ajustarea proceselor și repoziționarea produselor/serviciilor sunt esențiale în această etapă. De asemenea, managementul trebuie să știe cât timp are la dispoziție pentru redresarea companiei, precum și spațiul disponibil de restructurare. Toate acestea sunt necesar astfel încât compania să evite intrarea în incapacitate de plată.

Cum apreciem vulnerabilitatea unei companii în recesiune?

Desigur, solvabilitatea unei companii este influențată de un mix complex de indicatori: structura de capital, calitatea și randamentul investițiilor pe termen lung, eficiența rotației capitalului de lucru, marginea de profit și structura de cheltuieli, gradul de concentrare al veniturilor în funcție de produs și clienți, evoluția principalelor piețe de desfacere, forțele de presiune din sectorul respectiv (puterea de negociere a clienților, agresivitatea furnizorilor, schimbări legislative care pot aduce modificări importante în ceea ce privește structura și nivelul cheltuielilor, progresul tehnologic și inovarea care pot oferi alternative mai ieftine sau produse substitut mai competitive).

Totuși, într-o perioadă de recesiune, cele mai des întâlnite șocuri negative sunt mixul de scădere a veniturilor, colectare mai lentă a creanțelor și creștere a costurilor de finanțare (deoarece lichiditatea scade și sentimentul predominant este cel de neîncredere). În acest context, orice companie ar trebui să se asigure că poate realiza o ajustare proporțională și a costurilor. Totuși, procesul de restructurare este îngreunat de următorii factori:

Ponderea cheltuielilor fixe în total cheltuieli. Astfel, putem avea două situații:

  • Cheltuieli fixe mari, situație în care compania subiect înregistrează o flexibilitate redusă, deoarece nu își poate ajusta cheltuielile proporțional cu dinamica descrescătoare a veniturilor. Din acest motiv, companiile respective au nevoie de o capitalizare ridicată (margine de profit mai mare, capital social, obligațiuni pe termen lung etc.)
  • Cheltuieli fixe mai reduse, situație în care compania subiect înregistrează o flexibilitate mai mare într-un proces de restructurare.

Durata medie de plată a furnizorilor (DPO). Astfel, putem avea două situații:

  • DPO-ul companiei subiect este în creștere (trend pe ultimii 3-5 ani) și peste media înregistrată la nivel sectorial – situație nefavorabilă, deoarece firma subiect este mai fragilă în contextul unor șocuri negative (neîncasare creanțe și/sau scădere venituri) deoarece înregistrează o povară ridicată din cauza facturilor retroactive (din spate) emise de furnizori;
  • DPO-ul firmei subiect este în scădere (trend pe ultimii 3-5 ani) și este sub media înregistrată la nivel sectorial – situație favorabilă, deoarece firmă subiect achită mai rapid facturile emise de către furnizori și este mai puțin fragilă în contextul unor șocuri negative (neîncasare creanțe și/sau scădere venituri). Această situație este sustenabilă doar dacă termenul de plată redus către furnizori este însoțit de o margine brută ridicată, în sensul că firma subiect primește discount-uri (care alimentează profiturile și numerarul viitor) pentru termenul de plată foarte redus.

Care sunt cele mai vulnerabile sectoare?

Din motivele expuse mai sus, atunci când companiile înregistrează o scădere a veniturilor cu X% (șoc total), de obicei acestea își pot restructura cheltuielile într-un ritm inferior, respectiv de Y% (mai mic comparative cu X%), și mai au de rezolvat și problema facturilor din spate care ajung la scadență. De aceea, șocul net nu este zero (nu există restructurare perfectă, iar atunci când veniturile scad, de obicei se dimineaza și marginea de profitabilitate), iar acesta poate fi estimat prin următoarea formulă:

Apăsați pentru a mări imaginea

Astfel, atunci când veniturile înregistrate de o companie/sector scad, putem avea următoarele situații:

  • Șocul net este egal cu șocul real (SN = SR): caracteristică companiilor/sectoarelor care resimt șocul real din plin, fără să poată absorbi o parte din scăderea veniturilor prin restructurare;
  • Șocul net este superior șocului real (SN>SR): caracteristică companiilor / sectoarelor pro-ciclice, pentru care șocul exterior este amplificat prin efectul ridicat de levier (cheltuielile fixe sunt ridicate iar termenul de plată al furnizorilor este foarte extins);
  • Șocul net este inferior șocului real (SN<SR): caracterisica companiilor / sectoarelor anti-ciclice, pentru care șocul exterior este redus prin efectul scăzut de levier (cheltuielile fixe sunt mici iar termenul de plată al furnizorilor este restrâns, deci compania se poate restructura);

Pentru a evalua capacitatea de restructurare a companiilor din România, am calculat raportul dintre șocul net și șocul real (care reprezintă practic, conform formulei de mai sus, însumarea ponderii cheltuielilor fixe și a termenului de plată al furnizorilor). Rezultatele au fost agregate la nivel sectorial pentru perioada 2008–2016, și sunt ilustrate în tabelul următor, prin evidențierea celor mai afectate 5 sectoare (șocul net este mai mare, sau aproape egal cu șocul real), împreună cu sectoarele care înregistrează vulnerabilitatea cea mai scăzută (șocul net este mult inferior șocului real). Analizând cifrele din tabelul următor, observăm că firmele active în România înregistrează o scădere a capacității de restructurare și compensare a șocurilor negative privind scăderea veniturilor, de la 30% (anul 2008) la doar 23% (anul 2016). Conform ultimelor date financiare disponibile, aceasta înseamnă că mediul de afaceri local va resimți șocul scăderii veniturilor în proporție de 77%, comparativ cu 70% în anul 2008.

Tabelul 1:

Capacitatea de restructurare a companiilor active în România

Apăsați pentru a mări imaginea

Cum pot să supraviețuiesc dacă fac această greșeală? Soluții

Și totuși, există companii care fac această greșeală (veniturile încasate sunt inferioare cheltuielilor monetare, sau acestea înregistrează o volatilitate ridicată în contextul unor șocuri negative), dar reușesc să supraviețuiască și își continuă activitatea pe termen lung. Fenomenul nu este întâmplător, aceste firme respectând cel puțin una dintre condițiile enumerate mai jos pentru a putea supraviețui (listate în ordinea preferințelor observate în practica companiilor):

  • Utilizarea rezervelor din trezorerie
  • Extinderea termenelor de plată catre furnizori
  • Vânzarea din stocurile existente
  • Reducerea perioadei de încasare a creanțelor
  • Atragerea unei finanțări suplimentare
  • Valorificare activelor
  • Capitalizarea companiei prin aportul acționarului

Evident, alternativele enumerate anterior nu reprezintă decât niște soluții valabile pe termen scurt, pentru a putea depăși problemele temporare de lichiditate. Pentru a reveni la o dezvoltare sustenabilă pe termen lung, companiile care întâmpina această provocare trebuie să fie capabile să-și eficientizeze activitatea. Astfel, problema insuficienței veniturilor încasate comparativ cu nivelul cheltuielilor monetare poate fi depășită pe termen lung doar prin îmbunătățirea marginii de profitabilitate și creșterea valorii adăugate.

Articol publicat pe site-ul autorului.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • "...companiile care întâmpina această provocare trebuie să fie capabile să-și eficientizeze activitatea." - sau un guvern care sa nu aduca intentionat companiile in astfel de situatii.
    • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult