Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Urșii, mai importanți decât oamenii?

urs in padure

Foto: Getty Images

De mai mult timp s-au înmulțit veștile și apelurile disperate din zonele montane, din comune și din stațiuni, unde prezența urșilor (și mai ales a ursoaicelor cu pui) a devenit, din păcate, un fapt cotidian. Nu e zi (și chiar oră) de la Dumnezeu fără ca televiziunile de știri să nu relateze noi și noi incidente cu aceștia. Dacă la început lumea se amuza să-i fotografieze pe șosele, în vremea din urmă înduioșarea a făcut loc disperării și revoltei localnicilor și a turiștilor. În căutare de hrană, ursoaicele distrug porți, intră în curți, ba chiar și în pensiuni, hoteluri și magazine, omoară porci și atacă oameni, nu doar în pădure, ci și în gospodării. Lumea este terorizată atât din cauza pagubelor, cât și, mai ales, a riscurilor la care sunt expuși cu toții, adulți și copii, de a fi atacați, grav răniți și mutilați, ba chiar de a-și pierde viața, cum chiar s-a întâmplat, în lupta cu totul inegală cu aceste animale puternice și înfometate.

Unde sunt vremurile când pentru a vedea urși trebuia să mergem la grădina zoologică sau să stăm la pândă, noaptea, la Băile Tușnad, doar-doar o apărea vreun Moș Martin blajin, și când nu era mare primejdie nici dacă ne întâlneam în vreun zmeuriș, culegând, și unii și alții, dulcile roade? Și când puteam dormi în natură, în cort, sau face plimbări și excursii împreună cu copiii, fără niciun risc?

Vânarea celebrului urs Arthur (rămasă neelucidată) a stârnit mai multă indignare în spațiul public decât suferințele unor oameni în înfruntarea cu semenii acestuia.

Iubitori și apărători ai naturii și ai diversității ei înțelegem necesitatea de a proteja speciile aflate în risc de dispariție. Numai că urșii carpatini par mai curând o specie în risc nu de extincție, ci de... înmulțire necontrolată, în orice caz în ariile locuite, și încă cu concursul unor legiuitori, politicieni, practicieni, ONG-iști. Așa cum se exagerează cu corectitudinea politică, tot așa se exagerează și cu corectitudinea... ecologică aplicată urșilor.

Unii spun că omul, în general, este vinovatul, pentru că a încălcat habitatul urșilor, ceea ce este în parte adevărat. Dar ce se vede chiar cu ochiul liber este că urșii sunt cei care încalcă acum habitatul omului. Desigur, una dintre cauzele migrației urșilor spre zonele populate este faptul că nu le mai ajunge hrana în locurile lor tradiționale, unde s-au înmulțit și unde organismele silvice nu le-o mai suplimentează. Și că s-au.... îndulcit la bunătățile pe care le găsesc cu ușurință în locurile unde oamenii își depozitează, dar își și aruncă în dezordine resturile menajere.

Însă, indiferent de aceste culpe, este inadmisibil că, într-o țară care se pretinde civilizată, autoritățile presupus competente nu găsesc de atâta vreme o soluție cât mai rapidă și mai categorică a fenomenului căruia îi cad victime persoane absolut nevinovate de situație. Asemenea incidente nu sunt o fatalitate căreia să nu i se poate găsi o rezolvare.

Încât te întrebi, pe bună dreptate: pentru cei vizați, cine sunt mai importanți, urșii sau oamenii?! Drăgălașii pui de urs și înduioșătoarele lor mame grijulii ori... puii de om și părinții lor?!

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • acum niste ani (nu multi, poate 10?), 2 caini au ucis un copil, reactia autoritatilor a fost sa omoare toti cainii gasiti pe strazi (maidanezii) desi cei in cauza era intr-o curte (privata) unde, de fapt , copilul nu ar fi trebuit sa intre (era supravegheat de bunica, parca)
    dar reactie dura, (sincer, cred , disproportionata - ce te faci ursii asasini sau cu....motociclistii , care si ei ...!) dar aprobata de opinia publica
    raman cu intrebarea din titlu, ce facem, asteptam ca necazul sa dea peste un copil !!??-
    • Like 0
  • Dacă nu avem grijă de natură (din care facem parte împreună cu animalele) , așa cum e, la ce ne putem aștepta ? S-au întâmplat astfel de nenorociri înainte ca pădurile să fie masacrate ? Așa că ,,, umaniști prefăcuți precum autoarea articolului au ocazia să vocifereze în sprijinul uciderii tuturor urșilor, animalelor ! ”Nenorociții de comuniști” de dinainte de 89 erau mult mai umani *(din acest punct de vedere) !
    • Like 0
  • Tibi_R check icon
    Poate noi oamenii ne-am tot bagat in habitatul lor.. Cabane si pensiuni tot mai multe.. Tot mai 'aproape de natura'
    Daca cumva exista o evidenta a numarului de ursi, gen in 1995 erau 1800 de ursi, iar acum is 55.000, atunci da, poate ei se inmultesc
    Oricum, noi nu prea suntem preocupati ca in 100 de ani, ne-am inmultit de la 2 miliarde la aproape 8!!...

    Acum sigur, viata oamenilor are prioritate. Dar poate la noi oamenii ii problema. Noua nu ne mai ajunge planeta asta...
    • Like 2
  • otheh check icon
    Depinde pentru cine. Pentru planeta cu siguranta ursul este mai important.
    • Like 3


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult