Urșii, mai importanți decât oamenii?

Foto: Getty Images

De mai mult timp s-au înmulțit veștile și apelurile disperate din zonele montane, din comune și din stațiuni, unde prezența urșilor (și mai ales a ursoaicelor cu pui) a devenit, din păcate, un fapt cotidian. Nu e zi (și chiar oră) de la Dumnezeu fără ca televiziunile de știri să nu relateze noi și noi incidente cu aceștia. Dacă la început lumea se amuza să-i fotografieze pe șosele, în vremea din urmă înduioșarea a făcut loc disperării și revoltei localnicilor și a turiștilor. În căutare de hrană, ursoaicele distrug porți, intră în curți, ba chiar și în pensiuni, hoteluri și magazine, omoară porci și atacă oameni, nu doar în pădure, ci și în gospodării. Lumea este terorizată atât din cauza pagubelor, cât și, mai ales, a riscurilor la care sunt expuși cu toții, adulți și copii, de a fi atacați, grav răniți și mutilați, ba chiar de a-și pierde viața, cum chiar s-a întâmplat, în lupta cu totul inegală cu aceste animale puternice și înfometate.

Unde sunt vremurile când pentru a vedea urși trebuia să mergem la grădina zoologică sau să stăm la pândă, noaptea, la Băile Tușnad, doar-doar o apărea vreun Moș Martin blajin, și când nu era mare primejdie nici dacă ne întâlneam în vreun zmeuriș, culegând, și unii și alții, dulcile roade? Și când puteam dormi în natură, în cort, sau face plimbări și excursii împreună cu copiii, fără niciun risc?

Vânarea celebrului urs Arthur (rămasă neelucidată) a stârnit mai multă indignare în spațiul public decât suferințele unor oameni în înfruntarea cu semenii acestuia.

Iubitori și apărători ai naturii și ai diversității ei înțelegem necesitatea de a proteja speciile aflate în risc de dispariție. Numai că urșii carpatini par mai curând o specie în risc nu de extincție, ci de... înmulțire necontrolată, în orice caz în ariile locuite, și încă cu concursul unor legiuitori, politicieni, practicieni, ONG-iști. Așa cum se exagerează cu corectitudinea politică, tot așa se exagerează și cu corectitudinea... ecologică aplicată urșilor.

Unii spun că omul, în general, este vinovatul, pentru că a încălcat habitatul urșilor, ceea ce este în parte adevărat. Dar ce se vede chiar cu ochiul liber este că urșii sunt cei care încalcă acum habitatul omului. Desigur, una dintre cauzele migrației urșilor spre zonele populate este faptul că nu le mai ajunge hrana în locurile lor tradiționale, unde s-au înmulțit și unde organismele silvice nu le-o mai suplimentează. Și că s-au.... îndulcit la bunătățile pe care le găsesc cu ușurință în locurile unde oamenii își depozitează, dar își și aruncă în dezordine resturile menajere.

Însă, indiferent de aceste culpe, este inadmisibil că, într-o țară care se pretinde civilizată, autoritățile presupus competente nu găsesc de atâta vreme o soluție cât mai rapidă și mai categorică a fenomenului căruia îi cad victime persoane absolut nevinovate de situație. Asemenea incidente nu sunt o fatalitate căreia să nu i se poate găsi o rezolvare.

Încât te întrebi, pe bună dreptate: pentru cei vizați, cine sunt mai importanți, urșii sau oamenii?! Drăgălașii pui de urs și înduioșătoarele lor mame grijulii ori... puii de om și părinții lor?!

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp