Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Urșii, mai importanți decât oamenii?

urs in padure

Foto: Getty Images

De mai mult timp s-au înmulțit veștile și apelurile disperate din zonele montane, din comune și din stațiuni, unde prezența urșilor (și mai ales a ursoaicelor cu pui) a devenit, din păcate, un fapt cotidian. Nu e zi (și chiar oră) de la Dumnezeu fără ca televiziunile de știri să nu relateze noi și noi incidente cu aceștia. Dacă la început lumea se amuza să-i fotografieze pe șosele, în vremea din urmă înduioșarea a făcut loc disperării și revoltei localnicilor și a turiștilor. În căutare de hrană, ursoaicele distrug porți, intră în curți, ba chiar și în pensiuni, hoteluri și magazine, omoară porci și atacă oameni, nu doar în pădure, ci și în gospodării. Lumea este terorizată atât din cauza pagubelor, cât și, mai ales, a riscurilor la care sunt expuși cu toții, adulți și copii, de a fi atacați, grav răniți și mutilați, ba chiar de a-și pierde viața, cum chiar s-a întâmplat, în lupta cu totul inegală cu aceste animale puternice și înfometate.

Unde sunt vremurile când pentru a vedea urși trebuia să mergem la grădina zoologică sau să stăm la pândă, noaptea, la Băile Tușnad, doar-doar o apărea vreun Moș Martin blajin, și când nu era mare primejdie nici dacă ne întâlneam în vreun zmeuriș, culegând, și unii și alții, dulcile roade? Și când puteam dormi în natură, în cort, sau face plimbări și excursii împreună cu copiii, fără niciun risc?

Vânarea celebrului urs Arthur (rămasă neelucidată) a stârnit mai multă indignare în spațiul public decât suferințele unor oameni în înfruntarea cu semenii acestuia.

Iubitori și apărători ai naturii și ai diversității ei înțelegem necesitatea de a proteja speciile aflate în risc de dispariție. Numai că urșii carpatini par mai curând o specie în risc nu de extincție, ci de... înmulțire necontrolată, în orice caz în ariile locuite, și încă cu concursul unor legiuitori, politicieni, practicieni, ONG-iști. Așa cum se exagerează cu corectitudinea politică, tot așa se exagerează și cu corectitudinea... ecologică aplicată urșilor.

Unii spun că omul, în general, este vinovatul, pentru că a încălcat habitatul urșilor, ceea ce este în parte adevărat. Dar ce se vede chiar cu ochiul liber este că urșii sunt cei care încalcă acum habitatul omului. Desigur, una dintre cauzele migrației urșilor spre zonele populate este faptul că nu le mai ajunge hrana în locurile lor tradiționale, unde s-au înmulțit și unde organismele silvice nu le-o mai suplimentează. Și că s-au.... îndulcit la bunătățile pe care le găsesc cu ușurință în locurile unde oamenii își depozitează, dar își și aruncă în dezordine resturile menajere.

Însă, indiferent de aceste culpe, este inadmisibil că, într-o țară care se pretinde civilizată, autoritățile presupus competente nu găsesc de atâta vreme o soluție cât mai rapidă și mai categorică a fenomenului căruia îi cad victime persoane absolut nevinovate de situație. Asemenea incidente nu sunt o fatalitate căreia să nu i se poate găsi o rezolvare.

Încât te întrebi, pe bună dreptate: pentru cei vizați, cine sunt mai importanți, urșii sau oamenii?! Drăgălașii pui de urs și înduioșătoarele lor mame grijulii ori... puii de om și părinții lor?!

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • acum niste ani (nu multi, poate 10?), 2 caini au ucis un copil, reactia autoritatilor a fost sa omoare toti cainii gasiti pe strazi (maidanezii) desi cei in cauza era intr-o curte (privata) unde, de fapt , copilul nu ar fi trebuit sa intre (era supravegheat de bunica, parca)
    dar reactie dura, (sincer, cred , disproportionata - ce te faci ursii asasini sau cu....motociclistii , care si ei ...!) dar aprobata de opinia publica
    raman cu intrebarea din titlu, ce facem, asteptam ca necazul sa dea peste un copil !!??-
    • Like 0
  • Dacă nu avem grijă de natură (din care facem parte împreună cu animalele) , așa cum e, la ce ne putem aștepta ? S-au întâmplat astfel de nenorociri înainte ca pădurile să fie masacrate ? Așa că ,,, umaniști prefăcuți precum autoarea articolului au ocazia să vocifereze în sprijinul uciderii tuturor urșilor, animalelor ! ”Nenorociții de comuniști” de dinainte de 89 erau mult mai umani *(din acest punct de vedere) !
    • Like 0
  • Tibi_R check icon
    Poate noi oamenii ne-am tot bagat in habitatul lor.. Cabane si pensiuni tot mai multe.. Tot mai 'aproape de natura'
    Daca cumva exista o evidenta a numarului de ursi, gen in 1995 erau 1800 de ursi, iar acum is 55.000, atunci da, poate ei se inmultesc
    Oricum, noi nu prea suntem preocupati ca in 100 de ani, ne-am inmultit de la 2 miliarde la aproape 8!!...

    Acum sigur, viata oamenilor are prioritate. Dar poate la noi oamenii ii problema. Noua nu ne mai ajunge planeta asta...
    • Like 2
  • otheh check icon
    Depinde pentru cine. Pentru planeta cu siguranta ursul este mai important.
    • Like 3


Îți recomandăm

Putere / sursa foto: Profimedia

„Să nu-ți ia Dumnezeu mințile” e o vorbă pe care am auzit-o ades în satul copilăriei, inclusiv în propria familie. „A-ți pierde mințile”, „a-ți ieși din minți”, „a-ți lua cineva/ceva mințile” e mai grav decât „a te apuca dracii” și exprimă conștiința că mintile sunt un dar al lui Dumnezeu, ne definesc ca oameni, iar pierderea lor echivalează cu pierderea umanității.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Dr. Raed Arafat propune, clar, drastic și argumentat, interzicerea accesului minorilor sub 15-16 ani la rețele ca TikTok, Youtube, Meta, X. Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, e contra, anunțându-ne că „De principiu, nu sunt pentru interdicții”. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, se plasează undeva la mijloc: „Accesul minorilor să fie reglementat și controlat de autorități, precum și de părinți”.

Citește mai mult

bunic cu nepot

Când obosea se punea la umbra unei tufe și scotea mâncarea pusă de mama în traistă. Uneori înainte de a mânca își dădea jos proteza, apoi desfăcea cârpele îmbibate cu sânge, căci proteza îi rodea carnea până la os, le așeza mai bine cu gândul că nu o să-l mai doară și nici nu o să-l mai roadă, mânca mâncarea, mulțumea lui Dumnezeu pentru tot și se ridica din nou pentru coasă. (Foto: Profimedia Images)

Citește mai mult