Foto: Cornel Putan / Zuma Press / Profimedia
Valul 3 a debutat în România la finalul lunii februarie, în a 3-a săptămână de la deschiderea școlilor exact așa cum a fost anticipat*. Ne aflăm acum în a 3-a săptămână de creștere accelerată. Ce urmează?
O observație empirică sugerează că fazele de creștere accelerată durează în medie 10 săptămâni în lipsa unei intervenții semnificative. Aceasta a fost și media ultimelor 2 faze de creștere de anul trecut. Este doar o observație empirică, însă ne ajută să ne reglăm așteptările.
Mai jos este un grafic al diferenței procentuale de la o săptămâna la alta a numărului de cazuri care ilustrează perioadele de accelerație si decelerație ale epidemiei de COVID-19.
Ne putem astfel aștepta să mai avem încă 7 săptămâni până vom atinge vârful valului și un eventual platou sau fază descendentă cu actualele măsuri. O eventuală stare de lockdown național ar putea avea ca efect obținerea unui platou la 2 săptămâni după aplicarea sa. Spre exemplu, impactul măsurilor din 9 noiembrie de vede la finalul lunii noiembrie, când intram în faza descendentă a valului 2. Pe de altă parte, măsurile luate în vară, după adoptarea legii carantinei, produc doar un platou după 10 săptămâni de creștere nu o fază descendentă.
Având în vedere că un lockdown a fost exclus atât de președintele Iohannis, cât și de prim-ministrul Cîțu și nu am niciun motiv să mă îndoiesc de seriozitatea deciziei lor, un asemenea scenariu nu este inclus în simulare și din moment ce nu știm ce va urma după atingerea vârfului, am limitat prognoza doar până la mijlocul lunii aprilie, când incertitudinea devine maximă.
Avem așadar 3 scenarii ascendente ilustrate în grafic prin curbele verde, mov și albastru cyan.
(clic pe imagine pentru a mari dimensiunea)
Curbele verde (SIM-A) și mov (SIM-B) urmăresc două scenarii calculate cu ajutorul timpului de dublare (Td este un indice invers proporțional cu rata de reproducere R) care definesc limitele superioară și inferioară a unui interval de predicție (media acestuia e verde punctat). Limitele au o tendință să se inverseze când se inversează trendul. Coborârile sunt produse de "ipoteze descendente" acestea sunt naturale (reacția populației, imunizare de turmă etc) sau artificiale (măsuri de distanțare fizică artificială sau forme de lockdown). Lățimea intervalului reflectă incertitudinea produsă de variațiile numărului zilnic de cazuri, a numărului de teste, evenimente sau declarații politice.
Curba albastru cyan e produsă cu un alt model de predicție directă a cazurilor noi, bazat pe alerta procentuală la 7 zile (AP7) care este un indicator direct proporțional cu rata de reproducere R.
Mini valul de după sărbători e inclus în curba comunitară (mov). Simularea presupune că nu se vor lua măsuri decât tardiv sau minimal și că valurile au o tendință să se plafoneze după 3 luni sau după ce timpul de dublare scade la 14 zile (observație empirică).
Simularea este destul de precisă pentru următoarele 14 zile în trend (ultima calibrare a avut loc săptămână trecută), dar precizia scade la distanță mai mare de 30 de zile.
Curba mov este cea mai pesimistă pe termen scurt și cea mai optimistă pe termen lung. Azi media mobilă la 7 zile (curba roșie) a cazurilor oficiale a depășit această limită, iar vârfurile săptămânale (curba roz) încă din februarie.
Curba cyan a devenit cea mai pesimistă la începutul lunii și se află în continuare deasupra mediei mobile oficiale, dar și aceasta a fost depășită de vârfurile săptămânale tot din februarie.
Curba verde neon este acum cea mai optimistă, dar începe să devină pesimistă în aprilie și se plafonează doar la 10,000 de cazuri pe zi, cel mai pesimist scenariu pentru următoarele 7 săptămâni.
În concluzie avem un grad ridicat de certitudine că vom depăși pragul de 6,500 de cazuri pe zi până la finalul lunii și cel de 7500 de cazuri pe zi cel târziu la mijlocul lui aprilie. Avem de asemenea o amenințare credibilă că vom depăși 10,000 de cazuri confirmate pe zi în aceeași perioadă, dacă nu se iau măsuri suplimentare. Aceste măsuri pot să fie măsuri de limitare a infecțiilor sau măsuri de limitare a testărilor, ceea ce va face ca disputa politică în jurul testelor să rămână fierbinte în continuare.
Tocmai pentru a sublinia importanța testelor am mai adăugat o curbă (albastru închis), cea a cazurilor normalizate la numărul maxim de teste RT-PCR făcut într-o zi în România (38,863 teste în 11 noiembrie 2020), respectiv cum ar fi arătat curba cazurilor dacă am fi testat la fel ca în 11 noiembrie în tot timpul pandemiei.
Această curbă (media mobilă la 7 zile) se aliniază mult mai degrabă pe limita superioară a intervalului de predicție și sugerează că am depășit deja o medie de 6,000 de cazuri pe zi față de media de cazurilor confirmate oficial care abia azi a depășit 4,000 de cazuri pe zi.
La o concluzie similară folosind un aparat matematic mai complex și mai precis a ajuns și Valentin Pârvu de la Graphs.ro. Prin urmare este o certitudine că numărul de cazuri zilnice este cel puțin cu 50% mai mare decât cel confirmat probabil de 3 până la 5 ori mai mare.
Pentru noi aceste date și prognoza înseamnă că trebuie să ne comportam ca și cum am fi în lockdown național. Prioritățile sunt:
1. Masca. Poartă masca în continuare și alege una FFP2 dacă poți. Masca va fi necesară până vom declara pandemia închisă în Europa.
2. Vaccinul (singura protecție reală și pe termen lung). Toate vaccinurile cu o eficiență peste 50% te feresc de forme grave de boală și de moarte. Nu ezitați deci să vă vaccinați. Să te vaccinezi repede e mai important decât să te vaccinezi cu cel mai eficient vaccin care încă nu a fost produs.
3. Distanțarea fizică și igiena mâinilor. Dacă virusul nu ajunge la tine nu te poate infecta.
4. Izolare relativă. Încearcă să eviți situațiile sociale până la 10 zile după rapel. Dacă nu vrei să te vaccinezi, evită-le până ieșim din val. Majoritatea infecțiilor au loc acum într-un context familiar în care renunțăm temporar la mască. E mai simplu să eviți astfel de situații decât să te protejezi în timpul lor.
5. Vaccinarea (în caz că încerci să eviți acest pas). Vaccinarea este singurul mod în care siguranța va deveni iarăși o normalitate și ne vom putea relaxa cu adevărat.
Note:
Datorită felului în care e organizată școlarizarea, deschiderea școlilor înseamnă la noi debutul unui val intens de mobilitate urbană și interacțiuni sociale.
Normalizarea se face după un algoritm de scădere neliniară a ratei de pozitivare, din acest motiv creșterea testelor miscorează diferența dintre curba oficial și cea normalizată, dar și când testele scad rata de pozitivare este automat luată în calcul pentru corecție ca să nu producă estimări exagerat de mari.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
1. Balconul de la apartamentul meu are vedere si spre Dumbravita. Au fost weekend-uri cand dinspre Dumbravita se vedeau focuri de artificii.
2. Am colegi din Mosnita si Giroc. Toti mi-au povestit de muzica vesela care se auzea si in curtile lor. Faza tare e ca atunci cand aceste localitati se "carantinau", numarul decibelilor crestea.
3. Vineri eram la cumparaturi intr-un hipermarket (in Timisoara, oras aflat in "carantina"). In fata mea erau 4 insi, cu 3 caracioare, pline ochi cu bere, sucuri, mici, carne, etc.
In concluzie, haideti sa inchidem scolile, sa ii punem pe oameni de buna credinta sa isi exerseze scrisul pe declaratiile respective, sa "limitam" circulatia incepand cu ora 22, sa ii punem pe politisti si jandarmi sa verifice "biletele de intrare" cand intra in Timisoara, ca in felul acesta luptam contra valului 3.
Că se închid școlile e doar o consecință a delăsării de până acum, după vacanța la ski vine școala, nu? Vacanță care, cu excepția Austriei (money talks) n-a fost posibilă nicăieri în Europa.
Interdicția de a circula după 10 seara are tot scopul de a-i mai liniști pe petrecăreți deși pot bine mersi veni înainte de. Totuși faptul că nu s-ar putea întoarce acasă înainte de 6 dimineața i-ar face să se mai gândescă odată dacă să organizeze un chef sau să accepte o invitație. Se referă și la amatorii de băute și întâlniri în aer liber. Și da, asta se face cam peste tot.
Ceea ce însă face România "specială" e lipsa de consecvență a autorităților și lipsa de prevedere. Plus inconștiența teribilă a unora. La fel cum venirea iernii îi ia cam mereu pe nepregătite. Bine, dacă se știa că tulpinile astea mai contagioase se răspândesc într-o veselie iar îmbulzeala la telescaune nu face vreo favoare, mai punem începerea școlii, totul se încadrează într-un scenariu mai mult decât previzibil. Unde o mai fi surpriza? Pentru mine e surprinzător cum unii fac același lucru, o țin ca și catârii pe-a lor iar la urmă sunt "surprinși ".