Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Varta ia în calcul o investiție de un miliard de euro în România, într-o unitate de producție de baterii pentru mașini electrice

Varta

Foto: Getty Images

Grupul german Varta ar putea deschide în România o unitate de producție de baterii pentru mașini electrice, investiție ce ar urma să se ridice la un miliard de euro.

Anunțul a fost făcut de către Roxana Mînzatu, secretar de stat în Ministerul Investițiilor si Proiectelor Europene MIPE, care a spus că oparte din investiție ar putea fi finanțată din fonduri europene.

„Am primit azi delegația grupului Varta. Compania vizează România ca locație pentru o investiție strategică de 1 miliard de euro într-o nouă unitate de producție baterii pentru mașini electrice. Am setat cadrul opțiunilor potențiale pentru finanțarea din fonduri europene pentru anumite componente ale investiției. Unitatea se va baza pe tehnologii înalte și pe forța de muncă bine pregatită și competitivă. Echipa Ministerului Investitiilor si Proiectelor Europene va oferi taskforce-ului coordonat de Ministerul Economiei tot suportul posibil care să faciliteze decizia investitorului de a opta pentru România”, a scris Roxana Mînzatu.

Varta este unul din cei mai mari producători globali de baterii pentru mașini, industrie și consum. La Brașov, funcționează din 2014 Varta Microbattery,

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Ion check icon
    Pun pariu ca o sa investeasca tot in ungaria sau serbia! La autocrati acolo...
    • Like 2
    • @ Ion
      Iau in calcul , pana dau fata-nfata cu politicienii autohtoni. Multe companii mari au luat in calcul Romania , pana au observat ca aici nu se vrea.
      • Like 2
    • @ Silviu Pop Sese
      AlexisZ check icon
      Corect, pentru ca spaga cerutà aici ca sa semneze contractul cu noi e mai mare ca la unguri si sarbi...Ca de platit platesc si nemtii spaga, sa nu ne ascundem pe dupa prun, dar sa nu depaseasca bugetul care e prevazut pentru asa ceva in strategia de expansiune a firmei
      • Like 0
    • @ Ion
      Cred ca,in Romania investitorii ar avea mai multe motive sa vina, Mana de lucru ,ceva mai redusa , apoi sa nu uitam si de resursele minerale neferoase inca nexploatate total , care se mai gasesc in Muntii Apuseni .
      Bateriile , acumulatorii electrici vor fi de mare importanta in viitorul apropiat.
      • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult