Descoperire în timpul lucrărilor de consolidare și restaurare ale palatului Universității din București: în curtea interioară au fost dezgropate vestigii ale Academiei Domnești fondate de Constantin Brâncoveanu

Foto: Facebook SC Erbașu

Ruine ale unor clădiri care au făcut parte din Academia Domnească au fost scoase la iveală în timpul lucrărilor de consolidare și restaurare ale palatului Universității din București. Înființată în 1694 de Constantin Brâncoveanu în clădirile de la Mănăstirea „Sfântul Sava”, Academia Domnească fost prima școală superioară din Țara Românească. 

Prima parte a proiectului de consolidare a palatului Universității a presupus realizarea de săpături arheologice, în urma cărora au fost descoperite fragmente ale unor clădiri ce făceau parte din ansamblul Academiei Domnești.  Pentru moment, zidurile au fost protejate cu geotextil și reacoperite cu pâmânt pentru conservarea pe parcursul lucrărilor de consolidare și restaurare a clădirii, a anunțat constructorul, SC Erbașu,

Lucrările de restaurare vor continua cu consolidarea structurală a întregii clădiri, refacerea învelitorii și înlocuirea elementelor din lemn degradate, restaurarea faţadelor, refacerea decorațiunilor istorice, eliminarea umidităţii şi a infiltraţiilor, montarea unui sistem de iluminat architectural, precum și cu punerea în valoare a vestigiilor arheologice descoperite, au transmis reprezentanții firmei constructoare.

Cu o suprafață de peste 45.000 de metri pătrați, Palatul Universității din București este cea mai mare clădire de educație din România. înaltă de șase etaje, a fost construită în stil neoclasic pe fostul amplasament al  Academiei Domnești de la Sf. Sava.

La data înfiinţării, în 1869, Universitatea din Bucureşti reunea, într-un singur corp, facultăţile de Drept, Ştiinţe şi Litere şi Filosofie, găzduind, totodată, şi alte instituţii de educație și cultură: Senatul Universităţii, Academia Română, Biblioteca Centrală, Şcoala de Arte Frumoase, Pinacoteca, Muzeul de Antichităţi şi de Istorie Naturală. Ulterior, odată cu creșterea numărului de studenți, celelalte instituții au fost relocate.

Palatul Universităţii este construit după planurilelui Alexandru Orăscu, arhitectului oraşului și decan al Facultăţii de Ştiinţe, Alexandru Orăscu, și este considerat monument arhitectonic.

Corpurile laterale ale palatului au fost ridicate mai târziu, între anii 1912 şi 1926, după planurile arhitectului Nicolae Ghica – Budeşti. Astfel, a fost realizată funcţionarea autonomă a facultăţilor prin două intrări principale şi altele la colţuri, marcate prin cupole, se arată într-un comunicat al Universității din București.

La decorarea faţadelor acestui monument de arhitectură a lucrat şi sculptorul Alexandru Storck, care realizase în 1862 basorelieful de pe frontonul central.

În timpul bombardamentelor aeriene din 1944, corpul central şi opera sculptorului Storck au fost distruse. Ulterior, Universitatea şi-a recăpătat integritatea ştirbită în anii războiului, corpul său central fiind reconstruit în stil asemănător restului clădirii.

Foto: Universitatea din București

În anul 2017, Arheologii de la Muzeul Municipiului București și de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, implicați în săpăturile din curtea Universității din București, asistați de cadrele didactice de specialitate de la Facultatea de Istorie, au descoperit ziduri vechi de peste 300 de ani, care au aparținut vechii Academii Domnești de la ,,Sf. Sava”.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp