Viitorul este al prosumatorilor. Tot ce trebuie să știi despre cum poți să profiți și mai mult de energia solară

Foto: Michael Gstettenbauer / imago stock&people / Profimedia

Instalarea de panouri fotovoltaice pentru producerea energiei proprii este un progres imens pentru un stil de viață mai sustenabil. Mai mult, energia solară ne poate aduce facturi mai mici și economii la bugetul personal. Însă poate și mai bine: să ne încălzească locuințele sau să devină combustibil – prin pompe de căldură sau mașini electrice hibride. Prosumatorul sustenabil își asigură, practic, aproape toată energia de care are nevoie prin soluții de eficiență energetică și creșterea autoconsumului energiei solare, după cum arătăm și în acest ghid.

El rămâne, în același timp, conectat la rețeaua și comunitatea din care face parte, fie ea formată dintr-un cartier nou de case, dintr-un sat, sau din scări de bloc. Odată ce a pornit pe acest drum, prosumatorul standard poate deveni eficient pe termen lung, când vine vorba de investiții verzi pentru creșterea nivelului de trai. Drumul este anevoios, însă detaliem câțiva dintre pașii extra pe care-i pot face cetățenii care se pregătesc să intre sau sunt deja în lumea panourilor fotovoltaice. 

Contextul prosumatorilor actuali

Numărul prosumatorilor a crescut cu 157% pe perioada unui singur an (peste 110.000 la final de 2023), iar Ministerul Energiei estimează că vom avea 236.000 prosumatori până la sfârșitul lui 2025 și 350.000 până în 2030, astfel că aceștia rămân parte importantă din discuția unei tranziții juste către energii verzi.

Într-adevăr, două dintre problemele majore ale prosumatorilor actuali – valoarea energiei livrate în rețea și deconectarea sistemelor din pricina fragiliății rețelelor electrice – sunt responsabilitățile autorităților și operatorilor de distribuție.

Însă evoluția tehnologică a făcut ca producerea de energie verde să fie din ce în ce mai accesibilă, astfel că fiecare prosumator poate să adopte deja o abordare sustenabilă, să înțeleagă importanța dimensionării corecte a sistemului, a eficienței energetice și a optimizării autoconsumului.

Prosumatorii sunt nemulțumiți de sumele primite în schimbul energiei livrate în rețea. Aceasta le oferă doar un procent din prețul energiei consumate, dar și de emiterea întârziată a facturilor. O nouă versiune din 2024 a OUG 27/2022 ar trebui să oblige pe viitor furnizorii de energie electrică să compenseze lunar energia livrată de prosumatori, și nu după un interval de 24 luni, ca în prezent.

Ei mai sunt nemulțumiți și de costurile pentru încălzirea locuinței în sezonul rece și de prețurile ridicate ale pompelor de căldură și mașinilor electrice – implicit a lipsei infrastructurii pentru încărcarea acestora.

Pe parte tehnică, mulți dintre prosumatori observă în perioade spontane că sistemele lor fotovoltaice se opresc din funcționare, deși soarele strălucește puternic (energia electrică de la mai mulți prosumatori poate suprasolicita rețeaua de distribuție a energiei electrice – depinde în mare măsură de starea acesteia, în cartierul în care locuiește fiecare prosumator).

Odată cu accesul către sursa nouă de energie electrică, prosumatorii caută metode prin care se pot bucura de aceasta, începând cu: alegerea electrocasnicelor în funcție de clasa energetică; soluții alternative de încălzire – de la cele mai accesibile (radiatoare și aere condiționate) la cele mai performante (pompe de căldură); izolarea termică a locuinței; automatizarea gospodăriei pentru a deveni smart; posibilitatea de a alimenta o mașină electrică sau hibridă plug-in.

Urmărirea curbei de consum după instalarea panourilor fotovoltaice

După ce ne-am văzut panourile fotovoltaice instalate și certificatul de racordare emis, ne putem monitoriza și eficientiza obiceiurile de consum. Curba de consum este istoricul consumului de energie electrică ce poate fi citit periodic cu ajutorul unui contor inteligent și vizualizat în aplicația invertorului.

De ce este relevantă această curba pentru un prosumator? Din moment ce legea compensării cantitative a energiei injectate în rețea de către un prosumator nu oferă o compensare de 1 la 1, cea mai eficientă energie produsă de panourile fotovoltaice este cea consumată direct de către utilizator – adică autoconsumul.

Creșterea autoconsumului înseamnă corelarea consumului zilnic cu producția solară, prin schimbarea obiceiurilor de consum a energiei electrice în locuință, pentru a muta perioadele mari de consum – de dimineață și seară – spre după-amiază.

Putem face asta prin programarea unor consumatori mari, care să funcționeze în timpul zilei, atunci cand producția panourilor este maximă. Astfel, ne putem asigura că programăm consumul următoarelor aparate: boiler apă caldă; mașina de spălat rufe cu uscător încorporat; mașina de spălat vase; pompă de căldură; aer condiționat (răcirea pereților în timpul verii).

Metodele de creștere a autoconsumului până la 70%

Cu o investiţie suplimentară de ~250 lei pentru cinci prize inteligente și optimizarea comportamentului, autoconsumul în cazul de față va crește de la 1360 kWh la 2380 kWh, cu livrarea în rețea a 1020 kWh, din care vor fi refolosibili 395 kWh.

Economiile anuale vor crește cu 432 lei, iar timpul de amortizare al acestor optimizări va scădea cu 1 an. Avantajele cumulate pentru creşterea autoconsumului sunt:

• O cantitate mai mare de energie solară rămâne în cadrul gospodăriei care nu trebuie recuperată din rețea după reţinerea valorii taxelor și tarifelor aferente;
• Cum cantitatea de energie consumată din rețea este redusă şi mai mult, se va aplica un interval inferior de plafonare a prețului, ceea ce va scădea prețul energiei consumate (de la 1.06 lei la 0.8 lei sau de la 0.8 lei la 0.68 lei).

Observație: Prețul la consumator a energiei electrice în viitor – precum şi schema de plafonare a acesteia – sunt imposibil de prezis, astfel calculele noastre le consideră constante. Creșterea prețului la energie va crește economiile și accelera timpul de amortizare.

Astfel, nu este nevoie să urmărim un autoconsum de 100%, inevitabil vor fi şi perioade de injecție a surplusului în rețea. Creșterea autoconsumului va însemna folosirea mai eficientă a energiei solare, ceea ce va scurta perioada de amortizare a investiţiei. Autoconsumul poate ajunge la 70% dacă punem în aplicare modificări cheie:

• Redirecţionarea surplusului către alţi consumatori (boiler);
• Pornirea electrocasnicelor în timpul zilei (mașină de spălat rufe, vase, aere condiționate);
• Orientare optimă a panourilor pentru a distribui pe perioade mai lungi producția solară și a avea mai multă flexibilitate în corelarea cu consumul gospodăriei (în faza de montaj, dacă permite acoperişul printr-o suprafaţă alternativă).

În funcție de buget, optimizările pot varia. 

Buget scăzut – optimizări și prize inteligente

1. Orientarea panourilor: În funcție de acoperiș, contează alegerea orientării astfel încât producția să se suprapună cât mai mult cu perioadele de consum, consultați paginile 35-36. Este nevoie de cel puțin 8-10 panouri pentru împărțirea pe cel puțin două orientări.
2. Corpuri de iluminat LED & smart: Caracteristica LED este deja bine cunoscută, iar cea smart scurtează perioadele de funcționare în funcție de prezența umană în fiecare încăpere sau în funcție de intensitatea luminii naturale.
3. Mașină de spălat rufe/vase: Pornirea la momentul dorit pentru a funcționa cu energie solară. Acest lucru se poate realiza în 2 moduri: cu o mașină smart sau o priză inteligentă. În cazul prizei inteligente este necesar ca mașina să poată relua programul in cazul unei pene de curent.
4. Home assistant (Google/Alexa): Pentru controlul centralizat al tuturor dispozitivelor inteligente (prize, iluminat, electrocasnice, etc.). Se pot crea scenarii în funcție de momente din zi și date de la senzori și echipamente, astfel este redus efortul uman.
5. Convectoare cu termostat (Termostat+AC smart): Pentru întreținerea unei temperaturi stabile pe timpul zilei din producția solară. Temperatura ideală este între 19°C și 21°C, fiecare grad în plus peste acest interval crește factura pentru încălzire cu ~8%.

Buget mediu – adăugare echipamente

1. Boiler smart lavoar: Pentru pregătirea apei calde aferente unui lavoar în timpul orelor însorite și folosirea acestuia pentru igiena personală, pregătire băuturi calde sau gătit. Capacitate 10-15L.
2. Boiler smart apă menajeră: Pentru pregătirea restului de apă menajeră. De asemenea, unii producători de invertoare fotovoltaice oferă caracteristica, printr-un echipament suplimentar, de a încălzi apa din boiler exclusiv din surplusul de energie de la panouri. Capacitate 60-120L.
3. Protocoale automatizare: Pentru programarea automată și mai avansată a consumatorilor față de capacitățile prizelor inteligente. (de exemplu: KNX – dimarea iluminatului; Modbus – comunicarea între dispozitive de la diferiți producători; M-bus – citire consumuri).
4. Îmbunătățirea geamurilor – În funcție de: Numărul straturilor de sticlă - tripanul conține un strat suplimentar pe lângă cele două ale termopanului, dublând performanța termică. Materialul tâmplăriei Principalele opțiuni sunt PVC-ul care este mai performant și aluminiul care este mai durabil.
5. Izolarea termică a locuinței: Anveloparea locuinței cu materiale mai sustenabile precum vata bazaltică, ce oferă permeabilitate la vapori, rezistență la foc și izolație acustică superioare comparative cu polistirenul. Atenția la evitarea punților termice este de asemenea esențială.

Buget mare – electrificare completă

1. Sistem de stocare: Pentru a folosi eficient surplusul de producție de energie electrică, în timpul iernii va stoca o mare parte din energia produsă, însă vara majoritatea surplusului încă va fi livrat în rețea.
2. Puffer: Spre deosebire de boilerul care prepară apa menajeră, puffer-ul lucrează cu apa ca agent termic folosit pentru încălzirea locuinței.
3. Încălzire în pardoseală: Pentru valorificarea energiei solare stocată în agentul termic din puffer ca energie termică pe timpul zilei.
4. Pompă de căldură: Sunt de mai multe tipuri, în funcție de sursa și destinatarul căldurii: aer, apă sau sol. Aerele condiționate sunt de pildă pompe de căldura aer-aer, deși nu cele mai eficiente. Pompele aer-apă sunt următorul pas în creșterea eficienței, mai multe detalii în pagina următoare.
5. Mașină electrică / plug-in hibrid: Capacitatea bateriei unei mașini electrice este cuprinsă între 26 și 100kWh, iar a uneia plug-in hibrid între 8 și 14 kWh.De asemenea, unele stații de încărcare au caracteristica de a alimenta mașina exclusiv din surplusul de energie de la panouri, pe o perioadă mai îndelungată, în funcție de puterea disponibilă, dar cu costuri minime.

Cât costă toată investiția? În funcție de caracteristicile de mai sus, costurile sunt cuprinse între 7k-15k euro (fără modificarea branșamentului, cu manoperă inclusă)

Care este cel mai mare obstacol? Prețul gazului natural este momentan suficient de redus încât în timpul sezonului rece, în multe cazuri, încălzirea locuinței cu gaz este mai rentabilă decât utilizarea pompei de căldură, dată fiind producția scăzută din timpul lunilor de iarnă.

În timpul lunilor răcoroase, factura pentru încălzirea locuinței o depășește pe cea de electricitate – aceasta rămâne un efort financiar, în ciuda surplusului de energie electrică, din cauza surselor convenționale folosite de majoritatea românilor pentru încălzire.

Ce este o comunitate de energie și cum poate ajuta prosumatorul sustenabil?

Comunitatea de energie este un grup de persoane, inclusiv fizice și juridice, care se unesc pentru a se implica în circuitul de producere, stocare, furnizare și consum al energiei electrice. Au ca obiective reducerea consumului de energie, eficiența energetică și oferirea de sprijin pentru gospodăriile vulnerabile. În plus, pot gestiona resurse de energie regenerabilă și servicii conexe: Furnizarea; Transportul; Serviciile de mobilitate; Stocarea; Încărcarea EV.

Activitățile unei comunități de energie:

• investițiile comune în surse de producere a energiei;
• cooperarea pentru îmbunătățirea infrastructurii energetice;
• Autoconsum și stocare colectivă;
• Sisteme colective de termoficare și răcire;
• Carsharing mașini electrice;
• alte servicii energetice.

Impactul comunităților:

• Tranziție verde;
• Social – apartenența, combaterea sărăciei energetice;
• Educație & conștientizare;
• Economie circulară locală;
• Independență energetică.

Comunitățile de energie în Europa

Generează venituri de 2-8 ori mai mari față de cazurile în care capacități similare de energie regenerabilă ar fi fost dezvoltate de actori privați. Ele au reduceri anuale la factura de energie electrică de 62% și își recuperează investiția între 2 și 7 ani, în funcție de tehnologie. Printre obstacolele pe care le întâmpină sunt definițiile legislative vagi; reglementările complexe; lipsa unor scheme de sprijin adecvate; lipsa de ținte pentru dezvoltarea comunităților de energie în politicile naționale; rezistența comunităților în adoptarea anumitor tehnologii regenerabile; scepticismul cu privire la structurile cooperative și colective.

Comunitățile de energie în România

România a transpus directiva RED II referitoare la înființarea comunităților de energie regenerabilă prin Ordonanța de urgență nr. 163/2022. Transpunerea este însă una de tip traducere, prin urmare cadrul legislativ actual referitor la comunitățile de energie este unul generic și neadaptat la contextul juridic, economic și social național.

De asemenea, lipsa normelor de aplicare și a reglementărilor specifice referitoare la microgriduri, la partajarea energiei în comunitate sau care să prezinte aspectele tehnice și termenele calendaristice pentru avizarea și racordarea comunității la rețea face ca apariția comunităților de energie, așa cum sunt definite în legislația primară, să fie imposibil de realizat.

Alte obstacole sunt cele legate de finanțare, de lipsa de cunoștințe de natură juridică sau tehnico-economică și de lipsa unei informări în masă cu privire la comunitățile de energie, inclusiv în rândul autorităților, furnizorilor sau distribuitorilor. De asemenea, alte tipuri de blocaje pot fi și de natură socio-culturală, care se manifestă prin lipsa de încredere în ceva nou sau în organizarea de tip cooperativă. 

Printre soluții pot fi:

• Reglementări care să permită partajarea energiei între membrii comunității;
• Posibilitatea compensării cantitative între mai multe puncte de producție și consum;
• Accelerarea procesului de instalarea a contoarelor inteligente;
• Încurajarea parteneriatelor de tip public-privat în cadrul comunității;
• Posibilitatea de adoptarea a unor reglementări experimentale temporare.

Ce urmează?

Deși România se află încă într-un stadiu incipient în ceea ce privește comunitățile de energie, pe măsură ce ne uităm spre viitor, integrarea prosumatorilor în astfel de comunități reprezintă următorul pas natural în evoluția către un sistem energetic mai durabil și mai rezilient.

Aceste comunități nu doar că împărtășesc resurse și expertiză, ci și promovează colaborarea și solidaritatea între membri. Împreună, putem contribui la reducerea amprentei de carbon, la creșterea independenței energetice și la construirea unui viitor mai verde.

Creșterea accelerată a numărului de prosumatori – care este de așteptat să se mențină și în următoarea perioadă –, starea rețelelor existente, dar și politicile guvernamentale și obiectivele climatice fac ca modul în care ne raportăm la energia pe care o consumăm și producem să fie din ce în ce mai important.

Acest articol a apărut inițial și pe platforma InfoClima.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp