Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Virozele pe care toți românii le imploră să vină. Și despre alte boli pe care românii le primesc ospitalier în casă, urându-le bun-venit

Femeie răcită

Foto: Profimedia Images

Într-o exprimare memorabilă, incluzând și o fină ironie la adresa celor care au vrut un “breaking news”, Patriarhul Daniel, ușor răcit – îi urez multă sănătate – a spus că “70% dintre concetățeni din București se confruntă cu aceste viroze pe care nu le-a chemat nimeni, dar, totuși, au venit”.

Așa este. 70% dintre bucureșteni și, de altfel, dintre români, au petrecut ultimele 2 luni fiind răciți, infecții virale – cu virusul respirator sincitial vârf de lance - sau infecții bacteriene, nici nu mai contează. Ca să înțelegem severitatea sezonului la copii, consumul însumat al siropurilor de paracetamol și ibuprofen a crescut în trimestrul 4 din 2022 cu circa 60% față de aceeași perioadă a anului 2021, fiind cu aproape 20% mai mare decât perioada similară din 2019, așadar răstimpul de dinainte de pandemie. Socotind altfel, la un consum lunar de 800 de mii de flacoane de sirop antipiretic, unul din trei copii din grupa de vârstă 0-14 ani a avut febra, semn de infecție respiratorie de sezon.

Din păcate însă, după doi ani de restricții și masuri de izolare, revenirea în comunitate fără nici o măsură de prevenție sau protecție a fost, nu doar o chemare, ci de-a dreptul o invitație adresată virozelor să vina la noi, în special la copii. Nu sunt membru al fan-club-ului Alexandru Rafila, dar ministrul a vorbit începând încă din august 2022 despre vaccinarea anti-gripală, despre măsuri simple de igienă sau protecție și despre nevoia de izolare la cele mai mici simptome specifice.

Toate bolile vin la români, atrase că de un magnet de lipsa oricăror programe serioase de educație pentru păstrarea stării de sănătate, de sumele derizorii cheltuite pentru prevenție față de miliardele risipite pe tratamentele cu medicamente și de lipsa oricăror obligații ale cetățenilor de a-și verifica periodic sănătatea.

Suntem pe ultimele locuri la statisticile din sănătate iar cea mai tristă statistica este tocmai cea oficială, a recensământului din 2022, care arată că ne subțiem ca nație, se nasc puțin copii și mor mulți români înainte de atinge 50 de ani. Cel mai bun exemplu: au trebuit să moară sute de mii de români că să vadă lumina zilei Planul national împotrivă cancerului, care se dorește a fi un program de prevenție - dar despre care se aude tot mai des că este fabricat de experți aflați pe statele de plată ale furnizorilor de servicii și medicamente. Așadar, ne mințim din nou, nu poate fi un program de prevenție.

România nu are în sistemul sanitar programe serioase de prevenție, asta însemnând drepturi, dar și obligații, mai ales daca sănătatea este gratuită. Liderii noștri să feresc să oblige românii să facă ceva, chiar dacă asta înseamnă pentru ei să aibe o viață mai lungă și de o calitate mai bună. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult