Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Virozele pe care toți românii le imploră să vină. Și despre alte boli pe care românii le primesc ospitalier în casă, urându-le bun-venit

Femeie răcită

Foto: Profimedia Images

Într-o exprimare memorabilă, incluzând și o fină ironie la adresa celor care au vrut un “breaking news”, Patriarhul Daniel, ușor răcit – îi urez multă sănătate – a spus că “70% dintre concetățeni din București se confruntă cu aceste viroze pe care nu le-a chemat nimeni, dar, totuși, au venit”.

Așa este. 70% dintre bucureșteni și, de altfel, dintre români, au petrecut ultimele 2 luni fiind răciți, infecții virale – cu virusul respirator sincitial vârf de lance - sau infecții bacteriene, nici nu mai contează. Ca să înțelegem severitatea sezonului la copii, consumul însumat al siropurilor de paracetamol și ibuprofen a crescut în trimestrul 4 din 2022 cu circa 60% față de aceeași perioadă a anului 2021, fiind cu aproape 20% mai mare decât perioada similară din 2019, așadar răstimpul de dinainte de pandemie. Socotind altfel, la un consum lunar de 800 de mii de flacoane de sirop antipiretic, unul din trei copii din grupa de vârstă 0-14 ani a avut febra, semn de infecție respiratorie de sezon.

Din păcate însă, după doi ani de restricții și masuri de izolare, revenirea în comunitate fără nici o măsură de prevenție sau protecție a fost, nu doar o chemare, ci de-a dreptul o invitație adresată virozelor să vina la noi, în special la copii. Nu sunt membru al fan-club-ului Alexandru Rafila, dar ministrul a vorbit începând încă din august 2022 despre vaccinarea anti-gripală, despre măsuri simple de igienă sau protecție și despre nevoia de izolare la cele mai mici simptome specifice.

Toate bolile vin la români, atrase că de un magnet de lipsa oricăror programe serioase de educație pentru păstrarea stării de sănătate, de sumele derizorii cheltuite pentru prevenție față de miliardele risipite pe tratamentele cu medicamente și de lipsa oricăror obligații ale cetățenilor de a-și verifica periodic sănătatea.

Suntem pe ultimele locuri la statisticile din sănătate iar cea mai tristă statistica este tocmai cea oficială, a recensământului din 2022, care arată că ne subțiem ca nație, se nasc puțin copii și mor mulți români înainte de atinge 50 de ani. Cel mai bun exemplu: au trebuit să moară sute de mii de români că să vadă lumina zilei Planul national împotrivă cancerului, care se dorește a fi un program de prevenție - dar despre care se aude tot mai des că este fabricat de experți aflați pe statele de plată ale furnizorilor de servicii și medicamente. Așadar, ne mințim din nou, nu poate fi un program de prevenție.

România nu are în sistemul sanitar programe serioase de prevenție, asta însemnând drepturi, dar și obligații, mai ales daca sănătatea este gratuită. Liderii noștri să feresc să oblige românii să facă ceva, chiar dacă asta înseamnă pentru ei să aibe o viață mai lungă și de o calitate mai bună. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult