Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

10 realități de la care trebuie să pornească proiectul România educată

Trecere de pietoni

Foto: Inquam Photos

1. Peste 10.000 de căutări/ lună în 2022 pe site-urile de specialitate pentru job-uri în străinătate. Marea majoritate a absolvenților de învățământ superior nu vor să rămână în țară.

2. Conform unui studiu efectuat în 2021 de think-tank-ul ReThink Romania, circa 700 de mii de români – aproximativ 3% din populația țării - își doreau să plece din țară în 2022, tentația de a emigra fiind mai mare în rândul tinerilor intre 16 și 24 de ani.

3. Procentul de NEET (tineri care nu sunt într-o formă de educație, instruire sau în câmpul muncii) este în 2021 al doilea cel mai mare din Uniunea Europeană, 23%, și mult peste media europeană de circa 15%.

4. Eurostat indică un grad de literație digitală în Romania de circa 30% în populația generală în 2021, cifra care ne situează pe ultimul loc în UE.

5. În trei ani, 2019-2021, România a pierdut aproape 900.000 de suflete, multe în floarea vârstei și cu putere de muncă. CIA Fact book 2022 ne așază pe locul doi la nivel global la rata mortalității, cu 15,26% de decese la mia de locuitori.

6. Datele statistice ale ANOFM din august 2022 arată circa 42.000 de locuri de muncă disponibile la nivel național. Asta în vreme ce în construcții angajatorii declară că au nevoie de 500 de mii de muncitori, în IT de cel puțin 25 de mii iar în industrie de 50 de mii.

7. Demn de semnalat ca și caz aparte, România are nevoie de 600 de mii de ingineri pentru următorii 10 ani, conform analizelor Universității Politehnice din București. Facultățile pot produce doar 8 mii pe an, dintre care mulți aleg să plece din țară.

8. Datele dintr-o analiză a PwC efectuată înainte de pandemie, în 2019, arată că România pierde anual din cauza deficitului de personal calificat 3,7% din PIB, circa 35 miliarde de lei. Statistici guvernamentale estimau că se pierduseră în 2017 circa 90 miliarde de lei datorită muncii la negru.

9. Pentru 2022 România a suplimentat până la 100 de mii contingentul muncitorilor din afara UE care să vină să ocupe locurile disponibile în meserii necalificate. Urmează și joburile calificate. Nevoia de muncitori este enormă în UE, Germania are un deficit de 400 de mii de muncitori doar în industrie.

10. Peste exact 10 ani aproximativ 4,5 milioane de decretei încep să iasă la pensie - cei care or mai apuca - lăsând piață muncii într-o situație foarte gravă și aruncând sistemul de pensii în colaps.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Hai, ca mai aveau un pic si nu mai apucau sa aplice proiectul Romania Educata. Li se termina mandatul. Oricum bravul prim-ministru Ciuca Nicolae, cel cu plagiatul, a cerut ferm ca pana la sfarsitul lunii octombrie (nu se specifica anul), al n'spelea ministru al invatamantului, in persoana lui Deca Ligia, sa vina cu un proiect. De aici incolo va fi istorie. Sistemul romanesc va da clasa celui finlandez, australian si canadian, la un loc. Eu, una, m-am linistit.
    P.S. Abia a semnat sarmana ministresa punerea in functie ca i s-a si cerut sa-si publice lucrarea de doctorat. Ce va mirati? Si ea este doctoresa, cum altfel? Deja m-a luat cu frig. Asta dupa ce ma linistisem.
    P.S. 2 Edupedu sustine ca fantastica lucrare de doctor in “Identități, Politici, Societăți, Spații” este publicata. Problema nu e daca este sau nu publicata, problema e ce scrie in ea. Eu sper sa fie OK, de dragul d-nei ministrese si a noastra, a tuturor.
    • Like 1
    • @ Daniela Damian
      Corina check icon
      E cazul să ne înseninăm. Avem, în sfârșit, ce nu am mai avut. E tânără și validată de Colegiul Noua Europă și de o universitate din Vest. În privința onestității intelectuale nu cred că putem avea surprize urâte. Să reziste, sa asigure stabilitate și să facă schimbări sănătoase, asta ar fi important.
      • Like 2
  • Corina check icon
    Cum am putut ajunge pe locul 2 în lume la mortalitate, să depășim chiar și țările Africii? A studiat cineva cauzele?
    • Like 0
    • @ Corina
      Lipsa canalizarii, un sfert din scolile romaniei sunt cu toaleta in curte, lipsa preventiei explicata de medic (in 15 min cat e o consultatie nu apuca sa explice pacientului si ca e nevoie sa manance legume crude la fiecare masa, ca trasul la tigaie e tot prajit, ca somnul nu poate fi inlocuit cu pastile, sa isi bage alcoolul si tutunul in ...), lipsa unui pachet solid si accesibil anual de analize de sange de baza - realmente banii alocati de la casa de asigurari nu ajung pt fiecare analize de baza, etc
      • Like 3
    • @ Claudia Olteanu
      Corina check icon
      Bine, da astea sunt vechi la noi. Ceva s-a întâmplat. Cred că și pandemia a provocat multe decese neatribuite ei oficial.
      Consultație de 15 minute? La noi? O grămadă suntem expediați de doctor în 5 minute, vă asigur!
      • Like 1
    • @ Corina
      E aceeasi rata de decese in romania de multe zeci de ani. Nu e nicio schimbare, nu e mai rau in covid sau inainte , tot fruntasi in europa suntem. In comunism a fost mai bine ca nu s-au raportat bine decesele neonatale (copiii nascuti sub 1.5 kg erau declarati sarcini pierdute, nu copil nascut si mort ...) .
      In rest, stiu si eu cum e medicul sa ma expedieze in 5 min asa ca platesc 2 consultatii consecutive - suficient timp sa scot si analizele vechi, si sa inteleg unde gresesc. Se poate altfel, se poate sa fim sanatosi, dar e nevoie doar de efortul nostru.
      • Like 2
    • @ Claudia Olteanu
      Corina check icon
      Să plătim două consultații... Parcă ar trebui să fie mai simplu. Referitor la decese, posibil să cântărească și speranța de viață mică a populației rome. Depinde în ce procent sunt ei.
      • Like 0
  • Nume check icon
    De acord, dar chiar credeti ca angajatii din Ministerul "Educatiei" inteleg cifrele si faptele scrise de Dvs. aici? Eu nu cred. Ei viseaza numai la salariul lunar si week-end-urile la munte sau la mare. In delegatiile multe din strainate ei nu se duc sa invete ceva ci sa bata strazile la shopping , iar discutiile "profesionale' de acasa sunt unde au putut sa manance mult si ieftin si nu a trebuit sa cheltuie diurna si ce discount-uri au gasit la nu stiu ce produse sau nu stiu ce ce magazine, ah si whisky ieftin la promotie in duty free, la litru nu la 750 ml. Si pentru ca este la moda sa generalizam, cam asa se intampla in toate ministerele. Si ne miram de ce lucrurile merg cum merg in Romania?
    • Like 2


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult