Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Visezi la un job cu „posibilități de avansare în carieră”? Ce au descoperit cei care lucrează „de acasă”

at work

Foto: FS-Stock/ Alamy/ Profimedia

Angajații care lucrează exclusiv la distanță sunt mai îngrijorați decât cei care lucrează hibrid sau fizic de lipsa oportunităților de avansare în carieră. În schimb cei care nu pot lucra la distanță, în principal pentru că munca lor poate fi făcută doar la sediul fizic, au un grad de satisfacție mai scăzut față de locul lor de muncă, arată sondajul global Workforce Hopes and Fears realizat de PwC.

Astfel, 21% atât dintre angajații din România, cât și dintre respondenții la nivel global sunt extrem și foarte îngrijorați de lipsa oportunităților de avansare în carieră. Acest grup de respondenți lucrează, în marea lor majoritate, exclusiv la distanță. În același timp, o parte semnificativă a forței de muncă la nivel mondial nu poate lucra la distanță. Acest grup de 45% dintre respondenții sondajului arată, însă, mai puțină satisfacție față locul lor de muncă decât cei care lucrează în medii hibride (dintre care 50% sunt mulțumiți) sau de lucru complet la distanță (63%).

Pentru liderii din companii, unele dintre rezultatele sondajului nostru reprezintă un semnal de alarmă. Angajații care au competențe specializate sau mai greu de găsit sunt gata să testeze piața și să își caute un alt loc de muncă sau plănuiesc să ceară o promovare sau o mărire de salariu în anul următor. Reținerea acestor angajați va necesita mai mult decât remunerarea financiară mai mare pentru că împlinirea prin munca realizată și oportunitatea de a se simți ei înșiși la locul de muncă contează aproape la fel de mult ca salariul. Așadar, aceștia sunt angajații care au o forță de negociere mai puternică. Pe de cealaltă parte, se află angajații care nu pot lucra la distanță și care se simt mai puțin împliniți prin munca lor, cred că echipei nu îi pasă de bunăstarea lor și că nu pot fi creativi în munca lor. Ambele categorii sunt critice pentru angajatori și trebuie să găsească soluții să le răspundă nevoilor, abordând factorii care determină retenția, în condițiile în care toți se confruntă cu fenomenul marea demisie.

Cum lucrează angajații în România

În prezent, 19% dintre respondenții din România lucrează exclusiv la distanță, în timp ce 29% lucrează doar la sediul angajatorului. Restul beneficiază varianta hibrid. La nivel global, procentele sunt diferite: 31% lucrând exclusiv la distanță, iar 13% la sediu.

În ceea ce privește perspectiva pentru următoarele 12 luni privind așteptările angajatorului față de modul de lucru, scad procentele celor care spun că vor lucra doar la distanță: la 11% în România și la 18% la nivel global, în vreme ce ponderea celor care cred că vor munci mai mult la sediul fizic ajung la 33% în România și 18% la nivel global.

Flexibilitatea va defini modul de lucru de acum înainte și este improbabil să ne mai întoarcem la situația ante pandemie. Așa cum vedem, gradul de satisfacție se corelează cu posibilitatea de a lucra la distanță sau în varianta hibrid. Însă nu există o abordare unică pentru toate companiile și raportul între timpul petrecut la birou și cel de acasă va fi ajustat în funcție de specificul fiecărei industrii și al fiecărui angajator în parte. Totuși, studiile arată că o interacțiune față de în față este necesară pentru a construi încrederea în echipe și între angajați și angajatori, încredere care se vede în loialitate, retenție și satisfacția față de muncă în general.

Sondajul Workforce Hopes and Fears a fost realizat de PwC în rândul a peste 52.000 de angajați din 44 de țări. În România eșantionul a cuprins peste 520 de respondenți. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Dosarele Epstein / sursa foto: Profimedia

Carevasăzică qanonii au avut dreptate. Doar că nu era o pizzerie, ci o insulă. Și nu erau (doar) democrații, ci toată lumea, de la extrema stângă (Chomsky) la extrema dreaptă (Bannon, Thiel), de la președinți și consilieri prezidențiali la actori și regizori, de la multimiliardari la cercetători și profesori, de la membri ai familiilor regale la burghezi banali.

Citește mai mult

Invatamant superior / sursa foto: Profimedia

Eu m-am mirat că în universitățile occidentale este posibil să existe profesori universitari proveniți direct dintre practicieni, unii nici măcar n-au studiat respectiva disciplină pe care o predau, în facultățile absolvite de ei. Contează doar priceperea practică. Cum se spunea la noi pe vremuri: teoria ca teoria, dar practica ne omoară. În mod evident, în societatea occidentală, inclusiv la nivel universitar, se pune accent mult mai mult pe activitatea practică.

Citește mai mult

CTP--

Trebuie să fii bătut în cap sau/și aurici, ca să crezi că acelei comisii MAGA din Congresul SUA i-ar păsa cât negru sub unghie de Georgescu-Dumnezeilă și alegerile fraudate din România. Marele „Raport” este nimic altceva decât o înșiruire de cuvinte goale, ce nici măcar din coadă nu sună, susținute de NICIO DOVADĂ, nothing, nada, canci. În schimb, de o minciună sfruntată: TikTok le-ar fi spus lor că n-a fost nicio distorsiune în rețea în noiembrie-decembrie 2024 în România.

Citește mai mult

Siria / sursa foto: Profimedia

În Orientul Mijlociu, istoria se repetă mai repede şi cu mai multă duritate decât oriunde altundeva în lume. Pentru kurzi, acest vicios cerc istoric este poate cel mai vizibil. De la munții Irakului până la câmpiile din nord-estul Siriei, promisiunea unui stat apare periodic doar pentru a fi apoi limitată, negociată, abandonată sau înecată în sânge.

Citește mai mult