Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Visezi la un job cu „posibilități de avansare în carieră”? Ce au descoperit cei care lucrează „de acasă”

at work

Foto: FS-Stock/ Alamy/ Profimedia

Angajații care lucrează exclusiv la distanță sunt mai îngrijorați decât cei care lucrează hibrid sau fizic de lipsa oportunităților de avansare în carieră. În schimb cei care nu pot lucra la distanță, în principal pentru că munca lor poate fi făcută doar la sediul fizic, au un grad de satisfacție mai scăzut față de locul lor de muncă, arată sondajul global Workforce Hopes and Fears realizat de PwC.

Astfel, 21% atât dintre angajații din România, cât și dintre respondenții la nivel global sunt extrem și foarte îngrijorați de lipsa oportunităților de avansare în carieră. Acest grup de respondenți lucrează, în marea lor majoritate, exclusiv la distanță. În același timp, o parte semnificativă a forței de muncă la nivel mondial nu poate lucra la distanță. Acest grup de 45% dintre respondenții sondajului arată, însă, mai puțină satisfacție față locul lor de muncă decât cei care lucrează în medii hibride (dintre care 50% sunt mulțumiți) sau de lucru complet la distanță (63%).

Pentru liderii din companii, unele dintre rezultatele sondajului nostru reprezintă un semnal de alarmă. Angajații care au competențe specializate sau mai greu de găsit sunt gata să testeze piața și să își caute un alt loc de muncă sau plănuiesc să ceară o promovare sau o mărire de salariu în anul următor. Reținerea acestor angajați va necesita mai mult decât remunerarea financiară mai mare pentru că împlinirea prin munca realizată și oportunitatea de a se simți ei înșiși la locul de muncă contează aproape la fel de mult ca salariul. Așadar, aceștia sunt angajații care au o forță de negociere mai puternică. Pe de cealaltă parte, se află angajații care nu pot lucra la distanță și care se simt mai puțin împliniți prin munca lor, cred că echipei nu îi pasă de bunăstarea lor și că nu pot fi creativi în munca lor. Ambele categorii sunt critice pentru angajatori și trebuie să găsească soluții să le răspundă nevoilor, abordând factorii care determină retenția, în condițiile în care toți se confruntă cu fenomenul marea demisie.

Cum lucrează angajații în România

În prezent, 19% dintre respondenții din România lucrează exclusiv la distanță, în timp ce 29% lucrează doar la sediul angajatorului. Restul beneficiază varianta hibrid. La nivel global, procentele sunt diferite: 31% lucrând exclusiv la distanță, iar 13% la sediu.

În ceea ce privește perspectiva pentru următoarele 12 luni privind așteptările angajatorului față de modul de lucru, scad procentele celor care spun că vor lucra doar la distanță: la 11% în România și la 18% la nivel global, în vreme ce ponderea celor care cred că vor munci mai mult la sediul fizic ajung la 33% în România și 18% la nivel global.

Flexibilitatea va defini modul de lucru de acum înainte și este improbabil să ne mai întoarcem la situația ante pandemie. Așa cum vedem, gradul de satisfacție se corelează cu posibilitatea de a lucra la distanță sau în varianta hibrid. Însă nu există o abordare unică pentru toate companiile și raportul între timpul petrecut la birou și cel de acasă va fi ajustat în funcție de specificul fiecărei industrii și al fiecărui angajator în parte. Totuși, studiile arată că o interacțiune față de în față este necesară pentru a construi încrederea în echipe și între angajați și angajatori, încredere care se vede în loialitate, retenție și satisfacția față de muncă în general.

Sondajul Workforce Hopes and Fears a fost realizat de PwC în rândul a peste 52.000 de angajați din 44 de țări. În România eșantionul a cuprins peste 520 de respondenți. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Cristian Păun - ASE

„Magistrații sunt puși să valideze constituțional o măsură care e împotriva lor. (…) E un conflict de interese evident, care nu știu cum se poate rezolva.” Foto: Facebook Cristian Păun

Citește mai mult

Educatie-

Vă scriu dintre bănci încă pline de firimituri, foi mototolite și carioci fără capac. E liniște acum, copiii sunt la ora de sport, dar am în urechi încă agitația lor de dimineață, cu ghiozdane care se trântesc și întrebări puse pe fugă: „Domnu’, azi citim din poveste?”, „Domnu’, mi s-a rupt creionul, pot să iau altul?”

Citește mai mult

Transformare digitală

Digitalizarea în România avansează cu viteze diferite în sectorul public și cel privat. Firmele private în special din industriile bancară, sănătate sau retail au fost forțate de împrejurări concurența acerbă să se transforme digital, dar instituțiile de stat sunt încă prinse în inerția birocrației și lipsa de viziune strategică. În mediul privat, digitalizarea nu mai este un moft, ci o necesitate pentru scalare și eficiență. În sistemul public lipsa bugetelor multianuale și absența ownership-ului fac implementarea proiectelor de IT un proces greoi sau chiar eșuează (foto: Shutterstock).

Citește mai mult

”Cravata galbenă”

”Cravata galbenă”, filmul regizat de Serge Ioan Celebidachi, fiul marelui dirijor, Sergiu Celibidache, este o biografie cinematografică și, în același timp, o confesiune; o ”partitură” a memoriei naționale scrisă cu ”notele” unui destin încercat. Dincolo de cronologia unei vieți extraordinare, filmul este o introspecție despre libertate și identitate și despre România care a dăruit lumii figuri emblematice și genii; dar pe care nu a prea știut să le păstreze acasă.

Citește mai mult