Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Vreți doar o pensie publică? Iată cine v-o va plăti...

Foto: Adrian Pîclișan/Inquam Photos

Primim din nou vești despre viitorul pensiilor private ale românilor. Conform ultimelor declarații ale oficialilor, planul care pare să se contureze acum este acela conform căruia românii vor avea posibilitatea să opteze între a continua să își direcționeze contribuțiile la asigurări sociale atât către pilonul 1 (de stat), cât și către pilonul 2 (administrat privat), sau să își direcționeze toate contribuțiile doar către pilonul de stat. 

Votanți vârstnici

Un investitor profesionist v-ar spune: “nu puneți niciodată toate ouăle în același coș, diversificați-vă sursele de venit”. Și asta ar sugera o contribuție la ambii piloni. De altfel, vreau să reamintesc faptul că sistemul de pensii bazat pe trei piloni a fost gândit de la bun început, prin consens politic (NB), ca un sistem complementar, în care pensiile private reprezintă o completare a pensiei de stat. Din acest motiv, prezentarea lor acum în opoziție contrazice principiul fundamental de la care au plecat fondatorii actualului sistem. Ca să nu mai vorbim de faptul că o comparație este imposibilă atâta vreme cât pilonul public și cel privat au modalități de funcționare fundamental diferite.

 Cea mai mare diferență este legată de faptul că pilonul public nu presupune o acumulare de fonduri, ci doar un transfer al banilor de la plătitorii de impozite către cei care în acel moment sunt pensionari. Ceea ce mă duce cu gândul la o consecință poate nu atât de evidentă. Presupunând că începând de mâine cresc CAS-urile pentru toată lumea în activitate, pensiile publice viitoare ale acestor persoane nu vor crește mai deloc. Vor putea eventual crește doar pensiile plătite astăzi.

Asta pentru că pensiile publice viitoare nu depind de câți bani sunt virați astăzi la buget, ci de cât CAS vor plăti cei care muncesc atunci când veți fi pensionari. Această sumă va dicta de fapt mărimea pensiilor care vor putea fi plătite în deceniile următoare. Calificarea pe care o aveți astăzi poate doar furniza un element de diferențiere față de pensiile altora în viitor, dar o creștere generalizată de contribuții azi nu aduce nici un element de diferențiere și cu atât mai puțin o creștere generalizată a pensiilor. Deoarece banii disponibili vor fi doar cei colectați atunci. Cât de mare va fi “plapuma” atunci?

Ca să obțineți răspunsul este suficient să priviți la graficul de mai sus, prezentat pe baza informațiilor oferite de INSSE. El ne spune că 50% dintre tinerii sub 25 de ani lucrează în sectoare “inalt” plătite, precum comerțul cu amănuntul și agricultura. Credeți că situația se schimbă pe măsură ce înaintează în vârstă? Pentru intervalul de vârstă 25-35 de ani, aproximativ 40% lucrează în agricultura și comerțul cu amănuntul. Deci pensiile dumneavoastră publice vor fiplătite cu preponderență de aceste persoane care lucrează în sectoare ale economiei cu cele mai mici salarii.

Sunteți siguri că vă doriți doar o pensie publică, plătită preponderent din CAS-ul achitat de salarii din comerțul cu amănuntul și agricultura? Sau preferați una plătită și din banii strânși din propriul salariu? 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Ionel check icon
    Principiul simetriei legislative in drept spune ca ce este valabil intr-un sens este valabil si pentru sensul opus. Adica, daca pot opta intre pilonul 1 si 2, IN SENSUL DE RENUNTA LA PILONUL 2, atunci optiunea mea sa poata fi si aceea de a renunta la pilonul 1 si de a transfera cei 25 % integral la pilonul 2. Imi asum riscul unei pensii la staT foarte mici cu ce am cotizat pana acum. SE POATE ? Domnul inginer dragnea aude !!??
    • Like 0


Îți recomandăm

sursa foto: Profimedia

În România lui 2024, s-au născut sub 149.000 de copii, cel mai mic număr de copii născuți în ultima sută de ani! O spun datele furnizate de Institutul Național de Statistică. Nici al Doilea Război Mondial nu a reușit să creeze un astfel de decalaj demografic. E un record istoric negativ, în cea mai privilegiată epocă din punct de vedere al confortului, progresului medical și tehnologic. E un paradox să trăiești în era celor mai sofisticate produse, medicamente și facilități de creștere a copiilor, dar teama de a-I aduce pe lume să fie mai copleșitoare decât suma lor. foto: Profimedia

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu---

Pohta lui Trump de a înșfăca Groenlanda e chiar mai puțin justificată decât cea a lui Putin de a înșfăca Ucraina. RSS Ucraineană a făcut parte din imperiul sovietic. În partea de sud-est a țării există o minoritate rusă și rusofilă. Ucraina nu e membru UE sau NATO. Populația Groenlandei, formată din inuiți, e total diferită de cea nord-americană. Groenlanda nu a aparținut niciodată SUA, din 1814 face parte din regatul Danemarcei. Toți groenlandezii sunt cetățeni danezi de drept. Groenlanda e membru UE și NATO.

Citește mai mult

sursa foto: Profimedia

Cel puțin acum știm care este criteriul pe care ar trebui să-l adoptăm atunci când vine vorba de o afirmație sau o poziționare a PSD-ului. Iar acest criteriu este valabil și pentru ceea ce spun suveraniștii. Vedem direcția ideilor și atacurilor psd-iștilor și georgiștilor și ne dăm seama cum trebuie să ne poziționăm: exact invers. Pe scurt, dacă PSD susține pe cineva, atunci acea persoană e suspectă. Dimpotrivă, dacă unui psd-ist sau suveranist i se pune pata pe cineva, atunci tocmai acea persoană ar trebui să fie apreciată ca fiind corectă.

Citește mai mult

Sursa foto: Constantin Lacatusu / Facebook

Alpinistul Constantin Lăcătușu povestește, într-o postare pe Facebook, despre experiențele sale în Groenlanda, teritoriu intrat în atenția întregii lumi odată cu „apetitul arctic” al lui Donald Trump. Primul român care a cucerit vârful Everest povestește că a fost de două ori în Groenlanda, în urmă cu 16-17 ani, vizitând inclusiv o stație radar americană abandonată.

Citește mai mult