Foto: Profimedia Images
Un grup de parlamentari PSD-PNL a propus modificarea legii anti-fumat, introducând o schimbare ce prevede amendarea cu sume cuprinse între 100 și 500 de lei a consumului de tutun în spațiul public de către minori. Inițiatorii legii spun că eforturile autorităților pentru a combate consumul de tutun în rândul adolescenților nu au rezultate, așa că trebuie luate alte măsuri.
Aștept ziua când parlamentarii nu vor mai folosi tinerii pe post de picior de lemn pe care să-l frece de dimineață până seara pe lefuri uriașe (mărite cu încă 2000 de lei) și nu vor mai da legi care să fie în beneficiul plăcerii perverse a unei părți a părinților. Care au fost raporturile mentale care au dus la această inițiativă legislativă? Ne explică Umberto Eco. În „Numărul zero”, el vorbește despre un mod de a testa dacă o persoană are capacități cognitive limitate sau nu. Trei inși într-o încăpere, primul ia o bilă și o pune într-un vas, apoi părăsește camera. Al doilea ia bila din vas și o pune într-o cutie. Al treilea, subiectul care este testat, este întrebat de cel care a mutat bila unde o va căuta primul, cel care a pus-o în vas, atunci când se va întoarce. Dacă va arăta spre cutie, înseamnă că pică testul. De ce? Pentru că nu este capabil să conceapă ideea că ceea ce vede și percepe el nu este universal. Primul ins nu mai este în cameră, deci nu are cum să vadă că bila a fost mutată, deci o va căuta acolo unde a lăsat-o, în vas. Cam așa și cu inițiatorii legii. Ei nu pot concepe că alții gândesc altfel decât ei în această problemă, iar ei gândesc așa: „Dom’le, când eram mic, tata m-a prins că am fumat și m-a bătut de mi-a sunat apa în cap.” Pentru ei, asta înseamnă că toți părinții își rup copiii în bătaie dacă îi prind că fumează. Ce fac copiii în situația asta? Fumează în afara casei. Aici intervine Partidul. Îi prindem, îi amendăm, amenda ajunge în plic acasă și este plătită de părinte, pentru că minorul nu are de unde, iar părintele iar îl bate de-l usucă. Win-Win pentru noi. Oamenii care gândesc așa se încadrează într-un profil psihologic construit pe ipocrizie. Sunt genul de sociopați care și-ar rupe în bătăi copilul că fumează, apoi, ca să se calmeze, și-ar aprinde o țigară. Paranteză, tot ei sunt cei care nu pot merge din semafor în semafor fără să înjure de toate cele, iar după, dacă copilul scapă un cuvânt vulgar, trosc! Una peste ochi. Nesimțitule, ai auzit la noi în casă așa ceva? Vorbim aici de individul mediu standard, specia care populează, sau parazitează, parlamentul de peste 30 de ani.
Puterea exemplului este cea mai bună atunci când vorbim de formarea de caractere, dar nu exemplul de tumori pe care ți le creează tutunul și care este arătat pe pachete, ci exemplul părinților. Înainte de vot, îi invit pe parlamentarii care fumează, atât inițiatori, cât și pe cei care doresc să voteze legea, să meargă la copiii lor, să-și aprindă țigara de față cu ei, așa cum fac mereu, eventual cu buletinul de știri pe fundal, la masa din bucătărie, unde, de obicei, îi întreabă ce au făcut la școală, dacă au mâncat, dacă și-au făcut lecțiile, apoi să le explice cât de dăunătoare sunt țigările, atât din punct de vedere al sănătății, cât și material. Dacă în acel moment nu reușesc să înțeleagă că nu poți să rezolvi nimic, mai ales în fața unui copil, cu ipocrizia, dacă și după asta sunt convinși că metoda tâmpită, care arată de parcă a fost pusă la cale într-o bodegă dărăpănată, funcționează, atunci să ia bila din povestea lui Eco și să și-o bage pe gât. Sunt un pericol pentru toți, mai ales pentru copiii României.
Vreți să scădeți numărul de fumători din rândul minorilor? Începeți cu părinții. Să nu uităm că este ilegal să consumi droguri, indiferent dacă spațiul e public sau nu. Totuși, unii o fac, asta pentru că, cu toate legile pământului, dacă nu conștientizează că ceea ce fac ei este greșit, dacă nu pleacă de la ei, nu se vor opri. Credeți, stimați cititori, că la țigări este altfel?
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Stiti insa cine se opun? marile firme importatoare si distribuitoare de tigari. Si astia dau spagi mari (pardon, atentii) la parlamentari si functionari. Coruptia noasta e coruptie veche ....
Tatăl meu era fumător şi când îşi termina ţigările mă mai trimitea la magazinul din apropiere ca să-i cumpăr câte un pachet de Carpaţi fără filtru. Tata nu fuma în casă (noi nu locuiam la bloc), ieşea mereu afară. Oricât de frig ar fi fost, îşi îmbrăca paltonul, îşi punea pe cap căciula de astrahan şi ieşea sub bolta de viţă cu ceaşca de cafea în mână şi ţigara în gură. Credeţi că exemplul „negativ” al lui taică-meu m-a făcut să mă iau de fumat? Nici vorbă! M-am luat de fumat la reuniunea de la sfârşitul clasei a VIII-a (aşa se numeau banchetele pe-atunci) pentru că aproape toţi din grupul meu fumau, iar eu nu. Deci trebuia să mă „integrez”.
În curte aveam vreo zece rânduri de viţă-de-vie (nu prea lungi) pe care tata le îngrijea cu stoicism. Căpşunică. Scotea o producţie remarcabilă pentru cei aproape o sută butuci. Vara, mai ales, când lucra în vie, mă mai trimitea la magazin (acelaşi de unde-i cumpăram şi ţigări) să-i cumpăr câte o sticlă de vin. Îşi făcea spriţ cu sifon rece ca să alunge căldura. Nu faptul că i-am cumpărat vin tatălui meu m-a făcut să mă îmbăt ca porcul prin clasa a XI-a, ci grupul din care făceam parte. Ei, fiind mai antrenaţi, au asimilat coniacul mai bine decât mine.
Însă vă dau dreptate în privinţa unui aspect: legile care interzic fumatul în locurile publice sunt frecţie la piciorul de lemn pe care-l aminteaţi. Din punctul meu de vedere, educaţia din familie şi cea din şcoală (care este sublimă, dar lipseşte cu desăvârşire) ar avea efecte reale asupra comportamentului copiilor. Mai ales în perioada adolescenţei, când fiecare dintre noi ne căutăm o identitate şi dorim să fim integraţi într-un grup. Dar... este mai uşor să dai nişte legi tâmpite şi să bagi capul în nisip ca struţul. Şi aici sunt din nou de acord cu dumneavoastră.
In rest, priveste statisticile din New - interdictia a functionat si redus pas cu pas. Nu peste noapte, ci pas cu pas - din 2007-2008 cand au aparut interdictiile. Am cautat repede - New york a scazut la sub 13% fumatori - mult mai putin decat in alte state din SUA unde fumatul inca este mai putin controlat de interdictii sau accize mari (si fumatorii isi aduc de acolo tigari mai ieftine....). Cat e in Romania zilelor noastre...?