În ultimele zile, mi-au tot căzut ochii pe un titlu dat de sociologul Gelu Duminică în Republica: „E al doilea an în care muzica ne dezbină. Muzica, oameni buni! Și vă mai întrebați de ce, de când cu Georgescu, nu-și mai vorbesc fiii cu părinții?”. Era vorba, bineînțeles, despre „celebrul” episod Coldplay - Babasha, din 2024.
Dacă până și muzica - care ar trebui să ne unească - a ajuns să ne dezbine, atunci e clar că în politică, religie, fotbal sau creșterea copiilor nici nu mai poate fi vorba de cale de mijloc, dialog sau „împăcare”. Iar, având în vedere că în prezent traversăm din nou o perioadă tulbure din punct de vedere social și politic, este un moment perfect să ascultăm o melodie cu un mesaj pozitiv și unificator: „We are one”.
Băieții de la Levion - trupa de „metal spiritual cosmic” AI de care Republica a mai scris lunile trecute - tocmai și-au lansat al treilea album, iar piesa „de forță” are un mesaj clar: separarea dintre oameni este o iluzie. „Într-o perioadă în care conflictele armate continuă, discursul politic global amplifică diviziunea, iar comunitățile se fragmentează pe criterii ideologice, etnice și religioase, „We Are One" propune o altă perspectivă. Nu una politică, ci una esențială: dincolo de granițe, limbi și convingeri, suntem aceeași ființă care experimentează viața din unghiuri diferite”, se arată într-un comunicat remis de trupă.
„Tot ce ne separă e construit, tot ce ne unește e natural”
Mesajul piesei este mai mult decât lăudabil, instrumentalul sună bine, iar videoclipul este plin de metafore și imagini spectaculoase cu avatarele AI ale trupei. Însă privind clipul, mi-am dat seama că însăși muzica făcută cu inteligența artificială a rupt societatea în două tabere - vă amintiți dezbaterea recentă despre Lolita Cercel.
Așa că am vrut să aflu mai multe și am stat de vorbă cu băieții de la Levion, Ovidiu Joița și Liviu Căldărescu, care în același timp sunt și foștii mei colegi dintr-o agenție de marketing online. Înainte de a fi corporatiști, Ovidiu și Liviu au făcut parte din mai multe trupe rock și au cântat pe aceeași scenă cu Dark Tranquillity, Evergrey, Tristania sau Iris.
Am vrut să aflu cum s-a născut piesa „We are one”, cum văd ei folosirea inteligenței artificiale în muzică și videoclipuri și ce ar fi însemnat trupa Levion dacă ar fi fost 100% umană (sau, mai bine zis, 100% offline). Am aflat de la băieți cum ar arăta societatea, dacă nu ar mai exista ură și dezbinare între oameni, iar la final i-am întrebat cum le-ar plăcea să fie ținuți minte: Ovidiu „antreprenorul”, Liviu „corporatistul” sau „rockerii de la Levion”.
Citiți mai jos interviul integral:
1. Mesajul noii voastre piese este „We are one”, un mesaj puternic împotriva urii și dezbinării dintre oameni. Ce v-a determinat să veniți cu acest mesaj? Dați-mi 1-2 exemple concrete în care ați simțit această încleștare în societate, atât în România, cât și la nivel mondial.
Mesajul a venit natural, din cine suntem. Amândoi practicăm meditația, studiem spiritualitate de ani de zile, citim Eckhart Tolle, Carl Jung, Neale Donald Walsch, Anthony de Mello, și am ajuns la un adevăr pe care mulți oameni îl simt, dar puțini îl spun cu voce tare: tot ce ne separă e construit, tot ce ne unește e natural.
Liviu a ajuns la aceeași concluzie și prin muzică, prin experiența pe scenă, în trupe diferite, în țări diferite. Muzica trece peste orice barieră, fără să ceară permisiunea nimănui.
Exemple concrete? Uită-te la ce se întâmplă în fiecare zi pe rețelele sociale. Oameni care se urăsc pentru opinii politice, care își rup familiile pentru alegeri electorale, care și-au pierdut prieteni în pandemie. Iar la nivel mondial, conflictele armate active în Orientul Mijlociu și Ucraina sunt doar expresia cea mai violentă a aceluiași lucru: ideea că „ei" sunt diferiți de „noi." Nu sunt.
2. De când credeți că a început această polarizare în societatea românească, din pandemie sau dinainte? Care sunt subiectele care dezbină cel mai mult - politica, religia, fotbalul sau altele?
Această polarizare a existat întotdeauna, dar social media a amplificat-o exponențial. Pandemia a fost un accelerator brutal, a împărțit societatea în tabere care nu mai comunică. Dar nu pandemia a creat problema. Problema e mai veche: e modelul în care am crescut cu toții, în care trebuie să alegi o tabără. Politic, religios, fotbalistic, social. Levion nu alege tabere. Mesajul nostru e pre-politic, pre-religios: dincolo de orice etichetă, suntem aceeași ființă care experimentează viața din unghiuri diferite.
Subiectele care dezbină cel mai mult? Toate. Pentru că problema nu e subiectul, e mentalitatea că „eu am dreptate, tu greșești." Atât timp cât funcționăm în logica asta, orice subiect devine câmp de bătălie.
3. Însăși muzica cu AI a devenit un subiect care polarizează, la fel și filmele cu AI. Voi, prin piesele și videoclipurile voastre, vă încadrați la ambele „capitole”. Ce le transmiteți celor care blamează folosirea inteligenței artificiale în muzică și filme?
Le transmitem să asculte piesa înainte de a judeca instrumentul. Fiecare compoziție Levion, fiecare text, fiecare viziune artistică este 100% umană. AI-ul generează instrumentele, la fel cum un sintetizator genera sunete în anii '80 și lumea striga că „nu e muzică adevărată." Astăzi, nimeni nu mai pune la îndoială muzica electronică.
Noi suntem transparenți total. Pe fiecare videoclip, scrie: „Human Composition, AI Instruments." Nu ascundem nimic, nu simulăm nimic. Iar rezultatul vorbește singur: avem oameni care ne scriu că „mesajul îți intră în fiecare celulă" sau „this is more than a song." Nu spun „Ce instrument frumos!", spun că au SIMȚIT ceva. Emoția nu vine din algoritm, vine din sufletul care a compus.
Și un lucru pe care l-a formulat foarte frumos un prieten apropiat: „Inteligența artificială nu este autorul sensibilității, ci un instrument al imaginației. Valoarea artistică nu se măsoară prin complexitatea calculelor, ci prin capacitatea unei creații de a emoționa."
4. Dacă nu ați fi folosit AI, cât ar fi durat și cât v-ar fi costat să faceți piesele și videoclipurile Levion?
Liviu Căldărescu: Nu se poate estima exact costul sau durata creației muzicale. În cazul nostru - care avem o experiență muzicală vastă ca instrumentiști, cântând diferite genuri de metal în ani și trupe diferite, având inclusiv înregistrări în studiouri și concerte live -, ne-a luat un an de zile să producem cele 3 albume care acum au ajuns pe platformele de streaming. Cred că fără AI ar fi durat 2 sau 3 ani. Atunci când compui muzică și ai o trupă fizică, depinzi foarte mult de fiecare membru al trupei, de cât de bine și de repede asimilează compoziția și cât de bine o cântă. Timpul poate fi mult mai lung. Costurile pentru platformele AI pot fi semnificative, dar nu se compară cu cele de studio. Undeva la 30% te costă producția AI, față de studio.
Ovidiu Joița: Investiția noastră totală în Levion depășește 100.000 de euro până acum. Nu vorbim de un experiment ieftin, ci de un angajament serios.
„Energia pe care o consumăm acum pe conflicte, pe apărare, pe frică, imaginează-ți-o redirecționată spre creație, spre vindecare, spre explorare. Am rezolva în 10 ani probleme pe care le cărăm de secole. Nu pentru că acum suntem incapabili, ci pentru că ne sabotăm singuri.”
5. Revenind la mesajul piesei „We are one”, dați-mi 1-2 exemple concrete din viața voastră, în care diferențele de cultură, limbă, rasă, orientare sexuală, religie etc. nu au contat (spre exemplu - prietenii sau colaborări cu străini, vizite în alte țări etc.).
Fiecare concert pe care l-am susținut vreodată a fost dovada vie. Am cântat alături de trupe din Suedia (Dark Tranquillity), Norvegia (Tristania), și nu am avut niciodată o conversație despre naționalitate, religie sau orientare politică. Muzica a fost singura limbă.
Și acum, cu Levion: cele mai mari comunități de ascultători sunt în Marea Britanie, SUA, Germania, Canada, Australia, Italia, Danemarca. Oameni care nu vorbesc română, nu știu cine suntem, nu ne-au văzut niciodată în carne și oase. Dar ascultă. Viewerii italieni au o durată medie de vizionare de 4 minute și 17 secunde. Nu doar pentru că le place genul muzical, ci pentru că simt mesajul.
6. Dacă de mâine nu ar mai exista ură și dezbinare între oameni, cât de puternici și evoluați am putea fi cu toții?
Am fi exact ce suntem de fapt, dar am uitat: o singură specie, pe o singură planetă, cu un potențial de creație nelimitat. Energia pe care o consumăm acum pe conflicte, pe apărare, pe frică, imaginează-ți-o redirecționată spre creație, spre vindecare, spre explorare. Am rezolva în 10 ani probleme pe care le cărăm de secole. Nu pentru că acum suntem incapabili, ci pentru că ne sabotăm singuri.
7. Dacă ar fi ca fanii Levion să rămână cu un singur mesaj, un singur motto din toată discografia voastră de până acum, care ar fi acela?
Liviu Căldărescu: „Trust in God."
Ovidiu Joița: „Enjoy Life."
Amândouă vin din aceeași piesă, „Lightning Day”, prima pe care am lansat-o. Și împreună spun tot ce are Levion de spus: ai încredere în viață și bucură-te de ea. Nu „God" ca religie sau instituție, ci „God” ca procesul de creație în care suntem cu toții incluși.
8. Fiecare dintre voi a făcut multe lucruri în viață până acum. V-ar deranja sau v-ar bucura ca, la finalul vieții, să fiți cunoscuți ca „Ovidiu și Liviu de la Levion”?
Liviu Căldărescu: Da, așa să ne țină minte, Liviu și Ovidiu de la Levion.
Ovidiu Joița: Subscriu complet. Am făcut multe în viață, dar Levion e lucrul care le leagă pe toate. Dacă la finalul drumului rămâne „Ovidiu de la Levion”, înseamnă că mesajul a ajuns. Și asta e tot ce contează.
Levion, în cifre:
- 3 albume lansate în 4 luni;
- 9 videoclipuri muzicale lansate;
- 25.000 abonați pe YouTube în 100 de zile;
- Peste 1,28 milioane de vizualizări;
- O durată medie globală de vizionare de 2 minute și 3 secunde;
- Audiență în peste 30 de țări (cu publicul principal în SUA, Marea Britanie, Germania și Canada);
- Peste 20.000 de ore de ascultare a pieselor;
- O investiție de peste 100.000 de euro până acum.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Cum scria cineva, cândva:
„E ușor a scrie versuri,
Când nimic nu ai a spune,
Înșirând cuvinte goale
Ce din coadă au să sune.”