Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Work from home și flexibilitate. Două dintre avantajele la care marile companii încep să renunțe și care îi pot convinge pe candidați să se angajeze într-un start-up. Nu sunt însă singurele

Raluca Dumitra

Găsirea și retenția de personal reprezintă unele dintre cele mai mari provocări cărora trebuie să le facă față un start-up. Principalul motiv îl reprezintă faptul că nu pot oferi salarii comparabile cu cele din marile companii, și nici stabilitatea care pentru angajați a început să conteze mai mult după pandemie.

Potrivit unui studiu eJobs, principalul lucru pe care și-l doresc angajații de la următorul loc de muncă este un salariu mai mare(78%). Nu este însă singurul. Pentru a atrage candidați, start-up-urile pot oferi fie avantaje pe care companiile nu mai sunt dispuse să le dea, fie beneficii care nu sunt neapărat compatibile cu structurile și procedurile complicate din marile organizații.

„Întotdeauna salariul a fost principalul lucru care a mutat oamenii de la un job la altul, dar nu este și principalul lucru care îi reține. Iar celelalte criterii nu sunt deloc de neglijat. Programul flexibil și posibilitatea de a lucra de acasă sunt tot mai importante pentru candidați, pentru că tendința generală este să dispară joburile remote și flexibilitatea. Toate marile companii permit tot mai puțin munca de acasă. Iar dacă start-up-urile pot oferi acest lucru, este ceva ce le poate diferenția.

Posibilitatea de a lucra de acasă poate înseamnă o zi pe săptămână sau pe lună. Posibilitatea de a avansa este un alt diferențiator. Foarte mulți angajați se simt în companiile mari ca o rotiță într-un sistem și știu că nu prea au unde să avanseze”, le-a spus Raluca Dumitra, director de marketing eJobs, antreprenorilor prezenți la evenimentul 10 mituri despre start-up-uri care îți vor schimba perspectivele despre recrutare, organizat la Stup.

Stup este un proiect al Băncii Transilvania, un spațiu fizic unde antreprenorii pot găsi sprijin indiferent de etapa în care se află business-ul lor. Stup funcționează ca un marketplace de produse și servicii necesare oricărui antreprenor, un loc în care oricând poți găsi consiliere gratuită dedicată afacerii tale. Și pentru că Stup este un loc în care chiar se fac lucruri, poți consulta agenda evenimentelor organizate și găzduite AICI

Cum arată piața muncii după primele trei luni din 2024

În primul trimestru al anului, numărul joburilor oferite a fost cu 10% mai mic comparativ cu 2023, în timp ce numărul aplicărilor a fost mai mare cu 10%, potrivit datelor eJobs. Asta înseamnă că în prezent, piața este a angajatorilor, dar nu neapărat a start-up-urilor. Din cele 3.700 de companii la început de drum care au recrutat în primele trei luni ale anului și care au oferit în jur de 22.000 de joburi, în special în retail, servicii și turism, jumătate sunt din București și din Ilfov.

„Atunci când recrutezi, competiția este reprezentată de toată lumea pentru că nu mai există o barieră geografică și, chiar dacă ești din București, poți recurta din Ploiești sau orașe mai îndepărtate în cazul joburile care se pot face 100% de acasă, dar și pentru că sunt puține roluri foarte nișate. Un copywriter, de exemplu, poate lucra și pentru o companie mare, și pentru un start-up”, a explicat Dumitra.

Și în cele mai multe cazuri alege compania mare. Dintr-un total de 3 milioane de aplicări, doar 25% au mers către start-up-uri, în primele 3 luni ale anului, deși 42% dintre companiile care au recrutat au fost start-up-uri.

Cele mai multe joburi au fost pentru candidații cu 0-2 ani experiență. Cei mai activi candidați au fost cei între 25 și 35 de ani, urmați foarte îndeaproape de categoria 18-24 de ani, care înainte de pandemie era cea mai inactivă.

„Percepția generală despre start-up-uri este că sunt un loc cool în care să lucrezi, dar, din păcate, ceea ce s-a întâmplat în ultima vreme, a dus la o scădere a popularității. Au fost 4 ani cu foarte multe incertitudini, pandemie, război, criză, inflație, ceea ce i-a făcut pe angajați să se orienteze către angajatorii stabili în momente mai dificile. Însă sunt multe atuuri palpabile pe care start-up-rile le au în fața companiilor mari. Chiar dacă nu puteți să veniți cu argumentul stabilității, sunt alte argumente. Dacă adunăm programul flexibil (43%), posibilitatea de a lucra de acasă (37%) și posibilitatea de a avansa în carieră (36%) depășim ponderea salariului”, a punctat Dumitra.

Ce beneficii își doresc angajații?

În topul beneficiilor care nu ar trebui să lipsească din nicio ofertă de angajare în opinia angajaților, se numără bonuri de masă, program flexibil, abonament medical, decontare transport și work from home.

„Pe lângă salariu sunt importante și beneficiile extrasalariale. Cele mai multe dintre ele costă și probabil nu o să le puteți oferi în primă fază. Dar sunt beneficii pe care le puteți pune pe masă și care costă mai puțini bani: program flexibil, work from home în unele zile, zile de vineri scurte, chiar dacă nu toate, săptămână de lucru de 4 ore, un plan de carieră, acțiuni în companie, zile suplimentare de concediu de odihnă, pizza sau icecream day, seri de film, teambildinguri. (...)

Bonusurile pot veni și sub formă de aprecieri, oricât de naiv ar părea. Recunoașteți-le meritele oamenilor când fac ceva bine. Nu suntem obișnuiți să facem asta pentru că ni se pare natural ca oamenii să livreze, dar pe de altă parte sărim foarte repede să vedem ce nu e bine. Poate fi un gest mic, pentru că și echipele voatre sunt mici și contează partea de conexiune și relație pe care reușiți să o stabiliți”, a subliniat Dumitra. 

Aproape 9 din 10 angajați își caută un job în mod activ sau pasiv

Chiar dacă, în prezent, prima opțiune a angajaților sunt companiile mari, intenția de găsi un loc de muncă mai bun este clară: 47% sunt în căutarea unui job în mod activ, iar 40% spun că sunt dispuși să aplice dacă apare ofertă bună. Asta nu înseamnă neapărat că vor merge către start-up-uri, dar există potențial.

Cifrele indică faptul că rata de retenție în start-up-uri este mai mare cu 25% decât în companii datorită mediului de lucru mai dinamic și oportunităților de creștere rapidă, iar 61% dintre angajații din start-up-uri consideră că au o influență mai mare în succesul companiei decât angajații din companiile mari.

Raluca Dumitra i-a sfătuit pe micii antreprenori să pună mai mult accent de atitudinea candidaților decât pe aptitudinile lor, care se pot forma prin training, să fie transparenți în ceea ce privește afișarea salariului în anunțurile de recrutare – un diferențiator în acest moment față de marile companii, să nu recruteze oameni care să-și asume sarcini multiple și să nu exagereze oferta de angajare gândindu-se că o pot ajusta ulterior.

eJobs va lansa în curând o funcționalitate nouă prin care candidaților fără experiență li se va face un profil îmbogățit, care va conține skill-urile pe care le au și care ar trebui să-i ajute pe angajatori să facă preselecția mai ușor. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult