Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de trei ani. De astăzi vă invităm să ascultați editorialele audio publicate pe platforma noastră, dar și să testați viitorul tehnologiei, implementăm conversația vocală direct în browser, apăsând pe butonul de microfon poți cere acces. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

„- Educați-vă plodul și nu-i mai dați mașina pe mână!” Cum se poate transforma „o defecțiune auto” într-o problemă etnică

Vopsea albastră

Foto: Guliver Getty Images

Într-o noapte, am furat, ca de obicei, mașina mamei lui Benkὂ, și ne-am dus să dăm o tură prin oraș. Eu dețineam permisul de conducere iar Benkὂ sustrăgea cheile. Pe la 2 noaptea, împingeam ușurel mașina afară din parcare, fără să pornim motorul, pentru a nu trezi atenția vecinilor insomniaci. În seara respectivă, am mers în Herăstrău, prin zona Ambasadei Chinei, acolo unde pe atunci era doar un maidan neîngrijit. Am făcut bineînțeles câteva drift-uri, am forțat break-ul bleumarin peste limite, până ne-a murit electromotorul. N-am mai reușit să pornim mașina.

Benkὂ a făcut autostopul și a reușit să oprească un băiat, cu un Oltcit, care s-a oferit să ne ajute. S-a negociat o sumă mică de bani pentru tractare, iar binevoitorul a scos șufa din portbagaj și ne-a dus până acasă. Acolo, Benkὂ a plecat, cică, să aducă banii și dus a fost. Mi-a făcut și mie semn să mă ușchesc, însă eu nu aveam nici un motiv. Binevoitorul șofer de Oltcit a așteptat câteva minute, apoi m-a întrebat dacă băiatul ăla mai vine? Eu i-am explicat că Benkὂ nu va mai veni și i-am sugerat că ar trebui să-și asume țeapa și să plece acasă.

Însă el nu a fost de acord. A scos bineînțeles cheia și a inscripționat pe ușa mașinii mamei lui Benkὂ, următorul mesaj: Educați-vă plodul și nu-i mai dați mașina pe mână. Un binevoitor. Eu urmăream indiferent, gândindu-mă că nu e mașina mea, iar o dovadă de eroism fizic nu e necesară. Însă în boscheți l-am observat pe Benkὂ care asista la fel de impasibil la distrugerea mașinii mamei sale. Binevoitorul și-a contemplat inscripția de pe portieră, apoi a conchis că nu a fost suficient de concludent, a scos briceagul și a tăiat toate roțile. Mulțumit de treaba făcută, m-a salutat din cap apoi s-a urcat în mașină și a dat să plece.

La ieșirea din parcare, în fața lui a apărut Benkὂ. Se opintea să care un pietroi cât toate zilele pe care l-a ridicat cu două mâini și l-a trântit pe capota Oltcitului. Capota a luat imediat forma literei V. Binevoitorul s-a panicat, a călcat accelerația și a încercat să fugă. Din nefericire pentru el, a apucat-o pe aleea care înconjura blocul, astfel încât, peste un minut a trecut din nou prin fața noastră, prilej pentru Benkὂ să-i arunce și o cărămidă în lunetă. Cu capota distrusă și cu luneta spartă, Oltcitul a părăsit în zig-zag cartierul Pajura și, personal, nu cred că s-a mai întors vreodată. Iar binevoitorul, se poate să fi renunțat pe veci la fapte bune.

După câteva minute, ne uitam ca doi tâmpiți la break-ul albastru, care se relaxase pe jante, în mijlocul parcării. Ce era de făcut? Problema noastră cea mare era ștergerea urmelor noastre, așadar trebuia să încropim o poveste cât-de-cât credibilă. Până una-alta, Benkὂ a ras complet vopseaua de pe portiera inscripționată de binevoitor. Nu a fost chip să mai împingem mașina la loc în parcarea de unde o sustrăsesem, așadar ne-am imaginat tot felul de scenarii care implicau o încercare de furt, urmată de vandalizare, eventual cauzată de furia hoților de a nu putea porni mașina. Am investigat multe alte scenarii, foarte puțin plauzibile, până când ideea creativă a răsărit miraculos: Am scris pe praful parbrizului, cu majuscule:

- MOARTE UNGURILOR!

Tatăl lui Benkὂ este ungur și cred că era singurul ungur din bloc atunci. În capul nostru, povestea avea sens, disimulasem atenția și urma să scăpăm basma-curată. Ne-am dus acasă și ne-am culcat.

M-a trezit maică-mea agitată că venise poliția să mă caute. În timp ce mă dezmeticeam, am aflat noutățile dimineții, respectiv faptul că procuratura a deschis un dosar de vandalism pe motive etnice iar familia Benkὂ decisese să se mute din bloc și din cartier de teama amenințărilor. Au vrut să-mi ia amprentele, cică să le excludă în cercetări, însă eu atunci le-am zis STOP! Și am mărturisit pe larg, totul. Au fost bineînțeles multe consecințe neplăcute, însă niciuna dramatică, adulții și-au asumat imaturitatea noastră, iar lucrurile au reintrat ușor în normal. Mama lui Benkὂ m-a numit atunci malefic și încă nu am reușit să depășesc sentimentul de rușine la adresa ei, pentru situația în care am pus-o atunci.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Fiecare părinte își are copiii pe care și-i merită!
    • Like 0
  • Dan Doi check icon
    si morala povestii? ca daca nu avem ce face, oameni de rand sau politicieni reaprindem flacara urii romano-maghiare..? In primul rand cred ca ar fi decent ca voi, romanii din sudul tarii sa ne intrebati pe noi romanii din Transilvania cum e cu traiul si convietuirea alaturi de maghiari. Nu uitati ca aceasta convietuire se defasoara de secole incoace si astfel, ceva exeprienta a fost acumulata. Tensiuni exista, dupa cum intre vecini apar tensiuni dar nu as spune ca asta e caracteristic in relatia celor doua etnii. De cate ori cineva vrea sa faca valuri apare cate o poveste cu discriminare etnica si indignare patriotica. Eu cred ca nu avem nevoie de asta iar pt mine patriotismul ar fi in a invata cum trebuie sa ne purtam ca sa convietuim mai bine, nu rezumandu-ne la a nu ne calca pe coada, dar , la urma urmei, facand ceva impreuna. Daca acesta era si mesajul articolului, da, sunt de acord.
    • Like 2
    • @ Dan Doi
      Sunt din sudul ţării şi vreau să-ţi spun că niciunul dintre oamenii obişnuiţi (sănătoşi la cap) n-are nimic cu ungurii. Şi, pun pariu, reciporca este valabilă. Toată zâzania o provoacă politicul: şi al nostru, şi al vecinilor.
      • Like 6
    • @ Dragoş Anghelache
      Problema este că la noi ”oamenii obișnuiți” sunt mult prea puțini! Eu cred că foarte mulți români sunt convinși că străinii sunt de vină pentru tot ceea ce ni se întâmplă nouă rău, în special evreii și, în ultimul rând, americanii. În privința românilor de etnie maghiară, la fel de mulți, dacă nu chiar mai mulți, sunt antimaghiari convinși dar n-o arată, majoritatea din lașitate și ipocrizie. Nicio grijă - și reciproca este valabilă. În plus, există și o frustrare mocnită a românilor get-beget față de etnicii unguri din România care este provocată (culmea - fără ca ei să-și dea seama!) de faptul că UDMR este singura formațiune, paradoxal - nepolitică din punct de vedere juridic, din România, care știe cu se mănâncă politica. Luați orice politician român de etnie maghiară și comparați-l cu 90% dintre politicienii români get-beget: el este, din punct de vedere cultural, cu 10 clase peste toți cei 90% de politicieni ”românași”, mulți dintre aceștia din urmă proști bâtă, dar care știu să facă un singur lucru bine - să fure din banul public! Și, nu în ultimul rând, comparați Bucureștiul cu Budapesta și, în general, România cu Ungaria - o ”sursă” de nepotolită frustrare și neputincioasă invidie (deh, capra vecinului), dar, în același timp - de o tragi-comică fudulie (”capra moare de râie, dar...”, ”prostul până nu-i fudul...”) caracteristice nației noastre!
      • Like 1
  • Corina check icon
    Pe mine, una, mă sperie nesimțirea unor copii. Și astea se întâmplau cu mulți ani în urmă. Acuma e mai simplu: moarte pentru un cuvânt.
    • Like 0


Îți recomandăm

Olguța Totolici

Despre soția lui Dan Barna opinia publică a aflat relativ recent, în momentul în care candidatul la președinție și-a făcut publică averea, iar în dreptul soției câștigurile erau „ascunse”, ca urmare a unei clauze de confidențialitate semnate cu firma la care aceasta lucrează. Intrigată, am dorit să o cunosc pe doamna în discuție, ca să aflu direct de la sursă cine e și „câte parale face”.

Citește mai mult

Marius Manole/Foto: Alexandra Pandrea

„Cred că aș pleca de la educarea profesorilor, de la a-i face ei să înțeleagă că sunt foarte importanți și că trebuie să aplice o altă metodă, nu pe cea pe care o știm noi de demult, cu rigla peste mână, cu învățatul cuvânt cu cuvânt din carte, cu învățatul comentariilor”, spune actorul Marius Manole. (Foto: Alexandra Pandrea)

Citește mai mult