Fericirea de a avea bunici la țară. Mă uit des la pozele de atunci şi-mi dau seama cât am fost de norocoasă să am o copilărie plină de zgârieturi și vânătăi
Îmi plăcea să stau cu bunica în bucătăria de vară, ori să trăbăluiesc prin casă, însă preferăm să fiu în atelierul bunicului, cu el și să mă joc cu menghina albastră. Băteam cuie, spărgeam bucăți de șindrilă, aveam mereu ceva de meșterit. Cȃnd mă plictiseam, uriașul cireş negru din fața casei era locul perfect de cățărat.
Citește mai mult