Foto: Guliver Getty Images
Este asta lupta noastră? Animalele sunt dresate, oamenii sunt manipulați.
De cine? ar putea întreba cineva. Vedem în perspective diferite, vedem ceea ce vrem să vedem, suntem diferiți. Student fiind la Filosofie, am învățat să pun întrebări indiscrete. Am învățat să demontez argumentele, să complic discuția, să scot omul din zona de confort.
De câțiva ani mă uit la Tv extrem de rar. Și mereu rămân șocat la gândul că unii se uită zilnic, pe același post, și nu reușesc să treacă prin filtrul rațiunii informația. Și ceea ce mi se pare straniu e faptul că acei oameni chiar cred tot ce spun acele televiziuni. Încă se mai minte poporul cu televizorul?
Presa, într-un anumit context, reprezintă un reper important pentru cetățeni, raportându-ne în mod deosebit la modul în care informația este transmisă și, de asemenea, înțeleasă. Cetățenii au dreptul la corecta informare cu privire la numeroasele evenimente ce se petrec, fără a fi modificat sensul mesajului în momentul în care este transmis către public.
Libertatea presei, libertatea de exprimare sau statutul jurnalistului ar trebui tratate cu deosebită atenție, dat fiind faptul că în mod normal, nimeni nu-și dorește să fie manipulat de moderatorii și reporterii anumitor televiziuni. Căci, dacă cele menționate anterior sunt tratate cu superficialitate, totul se transformă în manipulare în masă, devin un paravan pentru acuze nefondate și, de asemenea, un spațiu al injuriilor și al lipsei de argumente.
Astfel, în cele urmează voi aduce în prim-plan evenimentele petrecute în societatea românească în perioada 11 decembrie 2016 – 23 ianuarie 2017.
Pentru a înțelege contextul, reamintesc faptul că în 11 decembrie 2016 au fost organizate alegerile parlamentare, finalizate prin succesul PSD, un partid ce a avut un anumit plan de guvernare și care a determinat mare parte din populația prezentă la urne să-i acorde votul. Însă, același partid a fost și cauza pentru care un număr mare de oameni au ieșit în stradă.
Protestele stradale au fost determinate de cele două OUG privind amnistia mascată și grațierea. Toți cei care au considerat că acestea ar produce o nedreptate și că se vor aprobate „cu dedicație” au hotărât să organizeze proteste, în marile orașe din România. Acum, important de văzut este și modul în care televiziunile au transmit informația.
Am în vedere, în cele ce urmează, posturile de televiziune România TV, Antena 3, Digi 24, Realitatea TV. Mă rezum doar la acestea, întrucât consider că este suficient pentru a pune în evidență derapajele profesionale ale anumitor jurnaliști.
Înainte de toate, haideți să vedem ce prevede Codul Deontologic al Jurnalistului:
1.2. Jurnalistul este dator să caute să respecte şi să comunice faptele – aşa cum acestea pot fi cunoscute prin verificări rezonabile – în virtutea dreptului publicului de a fi informat.
1.3. Jurnalistul este dator să exprime opinii pe o bază factuală. În relatarea faptelor şi a opiniilor, jurnalistul va acţiona cu bună credinţă.
1.4. Jurnalistul este dator să semnaleze neglijenţa, injustiţia şi abuzul de orice fel.
2.2.1. Informaţia trebuie delimitată clar de opinii. Jurnalistul va face demersuri rezonabile în acest sens.
2.2.2. Jurnalistul va verifica informaţiile în mod rezonabil înainte de a le publica, şi va exprima opinii pe o bază factuală. Informaţiile vădit neadevărate sau cele despre care jurnalistul are motive temeinice să creadă că sunt false, nu vor fi publicate.
2.2.3. În chestiunile despre care relatează, jurnalistul trebuie să facă eforturi pentru a prezenta punctele de vedere ale tuturor părţilor implicate.
2.2.4. Jurnalistul va respecta în redactare regulile citării. În cazul citării parţiale a unei persoane, jurnalistul are obligaţia de a nu denatura mesajul acelei persoane.
2.6.1. Jurnalistul îşi va exercita profesia conform propriei sale conştiinţe şi în acord cu principiile prevăzute de Statutul Jurnalistului şi de prezentul Cod.
2.7.1. Jurnalistul va corecta cu promptitudine orice eroare care apare în materialele sale. Acolo unde consideră necesar, jurnalistul poate să publice şi scuze.
3.4. Jurnalistul are dreptul de a refuza orice demers jurnalistic împotriva principiilor eticii jurnalistice sau a propriilor convingeri. Această libertate derivă din obligaţia jurnalistului de a informa publicul cu bună credinţă.
Revenind acum la posturile de televiziune, intenționez să mă raportez la momentul în care președintele României a participat la ședința de Guvern din data de 18 ianuarie 2017 și la modul în care a fost transmisă informația de acele posturi de televiziune. Cu privire la aceste ordonanțe, președintele României se opune, citez, „cu toată greutatea și puterea funcției prezidențiale unei asemenea iniţiative.”
La scurt timp după deschiderea ședinței de guvern, după ce președintele a precizat că a discutat cu premierul „să nu bage peste noapte pe ordinea de zi ordonanțele legate de grațiere și de modificare a codurilor penale”, postul de televiziune România TV a titrat: „Iohannis cere de la Guvern lege pentru amnistie și grațiere”. Un alt titlu de pe burtierele respectivului post de televiziune preciza că „Iohannis bate cu pumnul în masă la Guvern pentru legea grațierii". Având în vedere doar aceste două texte ce apăreau la un interval foarte scurt pe acest post televizat, persoanele care urmăreau emisiunea în momentul respectiv erau îndreptățite să creadă că este total adevărat. Pornim de la premisa că jurnaliștii, în demersul lor, au în vedere prevederile codului deontologic prezentate anterior. Primul titlu arată clar că președintele este cel care cere legile respective, nimeni altcineva dorindu-și acest lucru. Ceea ce este total fals, dacă se urmărește un cadru general al evenimentelor, dacă se urmăresc și alte declarații sau dacă se schimbă canalul media (uneori e ideal să faci asta), urmărind o emisiune unde se dezbate același subiect. De exemplu, postul Realitatea TV titra: „Iohannis: sunt mulțumit de felul în care vă faceți datoria”. Nu se regăsește nimic incriminator, nu există denaturare a subiectului, având în vedere chiar declarația președintelui din deschiderea sedinței de guvern.
Mergând mai departe, cu planul evenimentelor, președintele României a organizat o conferință de presă în care a anunțat posibilitatea organizării unui referendum privind legea grațierii. Acum, întrebarea este aceeași: cum s-a văzut prin intermediul acelorași televiziuni, discursul președintelui? În această situație, am putea spune că televiziunea reprezintă filtrul dintre ceea ce este relatat și ceea ce ajunge la cetățean, ca informație. Este paravanul despre care am menționat în rândurile anterioare; acela prin intermediul căruia se distorsionează mesajul. Pe postul de televiziune Digi 24, în momentul respectivei declarații de presă se titra: „Mica Unire, sărbătorită la Cotroceni”. Despre Mica Unire vorbea președintele în acel moment, nu despre un atac asupra Guvernului, așa cum titra România TV: „Iohannis, un nou atac la Guvern după mitingul ilegal”. Din redacția aceluiași post de televiziune, menționez și umătoarele titluri apărute frecvent: „Ce anunță Iohannis după mitingul cu scandal”, „Scandal uriaș: cum a încercat Iohannis să confiște protestul” ș.a
Accentuez ideea conform căreia aceste posturi de televiziune, prin reprezentanții lor (moderatori, producători, reporteri) încalcă în mod sistematic codul profesional cu privire la desfășurarea activității lor, ceea ce consider că este o situație gravă, ce trebuie reabilitată foarte rapid, căci altfel presa devine (sau este?) doar un mijloc de propagandă.
Se accentuează foarte clar, ideea conform căreia „jurnalistul trebuie să facă eforturi pentru a prezenta punctele de vedere ale tuturor părţilor implicate” și necesitatea de a-și păstra obiectivitatea în permanență, fără a deveni promotor al unui anumit partid politic și fără a distorsiona, în mod intenționat, mesajul”, așa cum reiese din statutul jurnalistului.
Un jurnalist de bună credință n-ar prezenta „informații” că protestatarii de Piața Universității au fost plătiți („100 de lei de adult, 50 de lei de copil, 30 de lei de câine”, cum a transmis o moderatoare România TV) fără a aduce o minimă dovadă în acest sens.
De asemena, există o prevedere (2.1.5) în Codul Deontologic al Jurnalistului care arată că „jurnalistul este dator să nu discrimineze nici o persoană pe motive de rasă, etnie, religie, sex, vârstă, orientare sexuală ori dizabilități și să nu instige la ură și violență atunci când relatează fapte sau își exprimă opiniile.” Consider că acest articol a fost în totalitate încălcat în momentul în care doi moderatori ai postului de televiziune Antena 3 au promovat, în cadrul emisiunilor la un moment de maximă audiență, următorul mesaj: „Mi-e rușine cu președintele țării mele”.
Soluția optimă pe care o văd relevantă pentru situația prezentată face apel la structurile autorizate, special create, pentru a sancționa faptele acelor jurnaliști care fac rabat de Codul Deontologic. Da, despre CNA vorbesc. Cu toate acestea, nu avem certitudinea, cel puțin în prezent, că aceste instituții sunt total independente (atenție, nu în teorie!) și obiective în demersurile lor. Îmi e greu să cred că membrii CNA nu observă ce se întâmplă „în lumea lor”. Ba da, observă! Există posibilitatea (nu pot acuza, fără prezența dovezilor) ca în cadrul acestor insituții să existe o influență politică, ceea ce denaturează scopul principal al respectivei instituții, iar posturile de televiziune să aibă campanii de dezinformare și manipulare, fără a suporta consecințele.
Până nu vom avea o structură bine definită care să sancționeze abaterile statutare și morale ale jurnaliștilor, vom continua să urmărim, fie că vrem, fie nu, jurnaliști care dezinformează, care distorsionează mesajul, care prin activitatea lor, manipulează. Cu toate acestea, nu există problemă fără o soluție.
Știți care e cea mai dificilă acțiune a noastră? Să schimbăm mentalități! Asta nu înseamnă că trebuie să renunțăm. Înseamnă că trebuie să luptăm pentru că asta este lupta noastră!
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.