Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

„Ai plâns?” „Nu, dar am vrut...”. Povestea băiatului de 11 ani, care a parcurs singur 1.000 de kilometri, din Zaporojie, Ucraina, până în Slovacia

Hassan - CNN

„- A fost dificil să îți părăsești mama?”

„- I-am spus că totul va fi în regulă și că sunt sigur de asta.”

Așa începe CNN povestea băiatului din Ucraina, în vârstă de 11 ani, care, de unul singur, a făcut aproape 1.000 de kilometri, cu trenul, până la granița cu Slovacia, unde vameșii l-au ajutat să își întâlnească frații.

Mama sa l-a urcat pe Hassan în tren, la Zaporojie, un oraș în sud-estul Ucrainei, bombardat de ruși, și a rămas să aibă grijă de bunica copilului, de 84 de ani, imobilizată. Copilul a plecat având la el un rucsac, pașaportul, un telefon și un număr de telefon scris pe o mână.

Sursa Facebook ministerul de interne slovac

Intervievat de jurnalistul Don Lemon de la CNN, copilul a spus că în Ucraina toți oamenii sunt supărați din cauza războiului și că a fost dificil să traverseze țara. 

Povestea lui Hassan este doar una dintre multe într-o țară devastată de război. Peste 4 milioane de ucraineni au devenit refugiați.

Sursa Facebook ministerul de interne slovac

„- Cât ți-a luat până ai ajuns aici?

- Trei-patru zile.

- Ti-a fost frică, Hassan?

- Da, am fost foarte speriat. M-am simtit groaznic. Îmi venea să plâng, pentru că am fost mereu cu mama și acum a fost prima dată când a trebuit să plec de lângă ea.

- Ce ți-a spus când ai plecat?

- Mi-a urat mult noroc și să nu plâng, să nu fiu trist.”

Pe drum, copilul și-a sunat mama și fratii, cărora le spunea unde se află și de la care primea indicații pentru traseu. Întrebat dacă a avut la el bani, băiatul a răspuns că nu.

Sursa Facebook ministerul de interne slovac

În Slovacia, vameșii i-au sunat pe frații lui Hassan, aflați la studii în această țară, iar într-un final copiii s-au reunit.

Mama lor a reușit după câteva zile să treacă și ea granița în Slovacia, regăsindu-și fii și fiicele. Într-o înregistrare video, femeia a mulțumit oamenilor cu inima mare care l-au ajutat pe băiatul ei de 11 ani să ajungă la destinație, le-a mulțumit vameșilor slovaci și voluntarilor care l-au hrănit și adăpostit pe copil.

„- Ai plâns?”, l-a întrebat pe băiat jurnalistul CNN.

„- Nu, dar am vrut...”, a venit răspunsul copilului de 11 ani.

Nu a fost pentru prima dată când familia lui Hassan a trebuit să fugă din calea războiului, În urmă cu 10 ani, pe când el era doar un bebeluș, familia sa a fugit din Siria.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult

Cybersecurity

„Avem un exces de producție în anumite intervale orare- de exemplu, între ora 10 dimineața și ora 16, când panourile fotovoltaice produc mai mult. Responsabilitatea noastră, ca furnizor, este să dăm clienților tarife orare: când există surplus, energie mai ieftină; când există deficit, un alt preț. Responsabilitatea clientului este să-și adapteze profilul de consum. Dacă la ora 13 există surplus și eu îmi permit să ofer energia cu un preț mai mic, ar fi bine dacă și clientul s-ar educa să consume în acel interval- să pornească aspiratorul din casă sau mașina de spălat de la depărtare”, spune Radu Brașoveanu, Director Digital Solutions la PPC România (foto: Yau Ming Low / Alamy / Profimedia).

Citește mai mult

Eugen Rădulescu

Am tot spus-o și o voi repeta până problema va fi rezolvată: cea mai severă constrângere a economiei românești este, de foarte departe, deficitul bugetar. Am trecut de la o datorie publică de sub 12% din PIB în 2006, anul dinainte de intrarea în UE, la 60% din PIB în prezent – o dinamică înfricoșătoare, care a atins apogeul în 2024, an fără crize sau evenimente excepționale, când deficitul unui singur an a ajuns la un neverosimil 9,3% din PIB.

Citește mai mult