Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

„Brexitul a fost posibil numai pentru că au existat foarte multe minciuni”. Interviu Republica cu artistul Eats Everything, unul din cei mai apreciați DJ ai lumii

Exuberant în afara scenei, slobod la gură, bijuteria fenomenului dance, Daniel Pearce, care urcă pe scenă sub numele de Eats Everything, a mixat în luna august la UNTOLD. Eats Everything este producător și DJ din orașul irlandez Bristol, despre care spune că este îndrăgostit pentru că-l inspiră. Povestea sa, oarecum neașteptată, își are începuturile în munca de corporatist de care se plictisea de moarte și pe care a abandonat-o pentru a se dedica muzicii. A fost, ani la rând, unul din cei mai susținuți artiști de către vedeta numărul unu a postului BBC Radio Pete Tong. Producțiile lui Eats Eeverything combină muzica house cu alte genuri muzicale UK bass, tehno și jungle.

Mesajele lui Eats Everything au stârnit tot timpul controverse, în puținele discuții cu jurnaliștii. „Pe Facebook, poți face astfel încât să-ți apară în feed numai ce vrei tu să vezi. Iar creierul tău devine leneș, selectează numai ceea ce dorește să vadă, să parcurgă, să audă. Te abonezi sau dai like numai la ce vrei și atunci s-ar putea să primești numai remarci rasiale, spre exemplu, în feed. Să nu-ți apară și contraargumentele, iar tu să devii prizonierul unor opinii fixe”, spune Eats Everything într-un interviu acordat Republica, cu ocazia spectacolului ținut pe una din scenele UNTOLD, la ediția din 2016. 

Daniel Pearce, AKA Eats Everyting

Povestește-ne cel poate determina pe un un om să lase baltă slujba sigură dintr-o corporație, ca să trăiască din muzică? Cum s-a întâmplat? Te-ai trezit într-o dimineață și ai spus- gata, azi nu mai merg la muncă?

Nu a fost chiar gata, mi-a ajuns. Eram DJ de 23 de ani deja și dar eram și consultant în recrutare de HR de 16-17 ani deja. Ajunsesem să o urăsc. Aveam nevoie de bani, de o sumă constantă pentru că eram căsătorit, aveam familie și un copil. La un moment dat, însă, soția mi-a spus- ia-ți un an, te susțin, ține-te de pasiunea ta de a mixa, concentrează-te pe muzică. Așa am făcut și după 11 luni de muncă grea, am ieșit cu primul album care a fost suficient de bun și vândut încât să decolez. Asta a fost. 

Câștigi mai mult? Cât contează banii atunci când alegi să vii să mixezi într-un loc?

În decizia de a veni sau nu într-un loc, fee-ul oferit de organizator cântărește cel mai puțin. Veți spune că nu se poate așa ceva, dar este adevărat. Mi se întâmplă să mai cât și fără onorariu. În general, îmi place să mixez after-party, mai întâi vorbim despre loc, despre oameni, văd atmosfera, publicul care va fi acolo și apoi vorbim și despre bani. 

Cum e la UNTOLD?

E un festival care este în radarul meu încă de la prima ediție. Am mai urcat pe scenă în România la Studio Martin, în București și am avut acea senzație foarte plăcută. A fost extraordinar și nu îmi mai venea să plec. Îmi părea rău că aveam avionul deja aranjat, și că trebuia săajung în altă parte, pentru că aș mai fi stat. Sper ca la UNTOLD să fie aceași energie.

Ai apucat să vezi Clujul? Intră pe lista orașelor tale preferate?

De pe drumul de la Aeroport mi s-a părut că seamănă în unele locuri cu un oraș din Italia, mai ales la unele clădiri. Sau asta a fost impresia din mașină, pe drum de la aeroport... parcă aduce chiar puțin cu Roma. Dar orașul meu preferat rămâne Bristol, locul în care m-am născut, după care New York. Apoi Amsterdam sau Barcelona. Poate în top ar urca și Cluj, dar nu am apucat să-l cunosc, să-i știu locurile și oamenii.

There is something about Bristol (e ceva în aerul din Bristol, spun artiștii care-l cunosc). Ce te inspiră acolo?

Bristol are un fel de moștenire culturală și muzicală pe care puține orașe o au. Cred că cel mai mult mă provoacă acolo faptul că am familia și prietenii de lângă mine. E locul în care mă simt cel mai bine. Iau parte la viața acelui oraș, mă hrănesc cu muzica lui, îi dăruiesc creațiile mele.

Cum vă ajută Social Media să vă promovați muzica? Rețelele de socializare unesc sau despart oamenii?

Social media- o urăsc și o iubesc la fel de mult și în același timp. Și petrec prea mult timp acolo, e o binecuvântare pentru că poți să distribui vorbele bune, dragostea, opinia bună. Dar poți, la fel de rapid, să împrăștii idei proaste, nocive, remarci rasiale. Și mai este ceva- poți face astfel încât să-ți apară în feed numai ce vrei tu să vezi. Iar creierul tău devine leneș, selectează numai ceea ce dorește să vadă, să parcurgă, să audă. Te abonezi sau dai like numai la ce dorești și atunci s-ar putea ca dacă primești remarci rasiale, să spunem, în feed, să nu-ți apară și contraargumentele, ar tu să devii prizonierul unor opinii fixe. Nu vei vedea și cealaltă parte a monedei, celălalt unghi al poveștii. Social media are și părți bune, dar și părți foarte proaste, dar care se pot corecta, cred (Foto: Daniel Pearce, Eats Everything. Sursa: residentadvisor.net).

Ce influență a avut Social Media când s-a votat pentru BREXIT?

Nu ar fi trebuit să se întâmple, mult prea multă politică. BREXIT-ul a fost posibil pentru că au fost foarte multe minciuni și pentru că nimeni nu a fost in charge să le contracareze, să prevadă pericolul, iar acum ne-am trezit ză suntem în această situație foarte urârtă și foarte greu de gestionat.

Cine e mai vinovat de rezultat? Politicianul sau cetățeanul care nu a fost suficient de informat pe acest subiect?

Acum m-ați provocat (n.r. urmează o înșiruire de F** wordsLiderii politici sunt vinovați! Au făcut-o doar din motivele lor, nu pentru binele comun, ei nu se gândesc decât la ei înșiși. Cei mai mulți care au votat pentru ieșirea din UE de fapt au optat în acest fel din cauza dezinformării sau lipsei de informație și din cauza considerentelor rasiale. S-au speriat de emigranți și au crezut că aceasta e o soluție, ceea ce este o prostie. Am văzut acestă persoană care, întrebată de ce vre să iasă din UE, a apus că din cauza imigranților ilegali. În ceea ce privește calitatea de membru a UE, asta nu are nimic a face cu emigranții ilegali. Cei care intră azi ilegal vor încerca să intre ilegal în Marea Britanie fie că este sau nu membră a Uniunii. E ridicol și sunt convins că este o mișcare foarte, foarte, foarte proastă. 

Ce părere aveți despre refugiați?

Fiecare om trebuie să primească pe oricine cu brațele deschise. Există oameni răi peste tot, dar nu suntem toți la fel. Imaginați-vă că aceste persoane sunt disperate, vin aici pentru că le sunt dinamitate, distruse casele. În cele din urmă, oamenii aceștia și familiile lor au ajuns aici pentru că sunt victimele celor care se ceartă pe bani, pe resurse, pe petrol. Noi ar trebui să facem tot ce ne stă în putință să-i apărăm, așa e uman.

Sfat pentru tinerii români care visează să mixeze sau să cânte și să trăiască din asta?

E greu pentru mine să dau un sfat care să funcționeze unui român care, să zicem, care dorește să devină cunoscut în Marea Britanie. Să nu renunți niciodată, dacă tu chiar crezi că ești bun la ceea ce faci. Trebuie să încerci la nesfârșit. Dar, dacă esti un producător și crezi că muzica ta, produsul tău este perfect, așteaptă 6 luni, un an, până când trimiți în afara studioului munca respectivă. Pentru că de cele mai multe ori vei constata că nu este de trimis mai departe. Este o mare greșeală pe care am făcut-o și era cât pe ce să mă coste cariera. Am trimis muzica mea către studiouri prea devreme, iar acum, când o ascult, mi se pare extrem de slabă. Eu am fost unul dintre norocoși, pentru că am reușit să ies la suprafață. Dar alții nu au, ratează și apoi abandonează pentru că nu mai primesc șanse. Prima impresie durează, trăiește mult. Și atunci, dacă această impresie este proastă, e greu să reușești să o schimbi. Și încă ceva- dacă prietenii tăi îți spun că muzica ta este nemaipomenită, probabil că nu e așa, pentru că sunt subiectivi. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Valentin check icon
    Să înţeleg că foarte mulţi britanici ne felicită pentru că am rămas? :)
    • Like 0
  • Daca am anumite preferinte, de ce sa imi apara in newsfeed opusul? E enervant. Pana la urma, ar trebui ca fiecare sa fie deschis la minte sa cerceteze mai multe surse pe subiectele care chiar conteaza pt el. Asta tine de constiinta. Pe care o ai sau nu, e clar ca nu ti-o include reteaua sociala in pagina. Newsfeedul e 90 la suta entertainment, vreau sa imi apara acolo lucruri care imi fac placere. Si trebuie sa fi dobitoc sa crezi ca tot pamantul se invarte pe wallul tau. Brexitul ilustreaza un fenomen social, nu politic, care nu s-a manifestat pentru ca nu i s-a dat ocazia. E spiritul de haita care isi apara teritoriul. Spirit util odinioara, astazi e tot mai desuet. Nu mai exista decat granite artificiale. Lumea e conectata in retele, mobilitatea e tot mai crescuta. Parca nu iti vine a crede ca atatia oameni se mai pisa pe gard ca sa avertizeze potentialii intrusi.
    • Like 0


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult