Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Cum se pregătește Facebook de „cea mai mare schimbare” și cine plătește pentru ea

Prima dată m-am enervat. Și nu m-am mai enervat de foarte mult timp, cam de când am dat presa pe e-commerce. Vestea că Zuckerberg s-a decis să aducă înapoi pisicile în prim plan și să treacă știrile la coadă mi s-a părut o palmă peste ochii unora care au contribuit substanțial la dezvoltarea acestui monolit social. Apoi m-am calmat și am încercat să privesc cu relaxare bula de săpun care face poc.

Pe scurt, Zuckerberg a anunțat că news feed-ul Facebook se schimbă și va afișa mai multe postări ale prietenilor și mai puține dintre cele ale brandurilor și ale presei. Pentru branduri nu e neapărat o problemă atât de mare, cât timp au alocate bugete mari prin care își cumpără audiența. În presa digitală însă, e un mic tsunami.

Timp de 5 ani, am lucrat în probabil cea mai performantă echipă din media digitală românească. Am văzut cum pagină de Facebook ne crește de la câteva mii de fani până pe la vreo câteva milioane. Ne-am holbat ca un copil la dulciuri când reach-urile unor postări depășeau cu mult media de unici zilnică. 1 milion de oameni. 2 milioane. 3 ... Erau rare momentele în care reușeai să muți de pe TV online un "spike" de trafic cu ușurința cu care îl puteai genera printr-o simplă postare "catchy". 

Sigur, cu bune și rele, cu conținut, dar și cu clickbait. Și digitalizarea României a avut o „tranziție", nu? Ușor ușor, toată lumea a început să aplice aceeași rețetă. Și bulgărele s-a rostogolit până când a ocupat toată pârtia. Astăzi, algoritmul Facebook dictează clasamente de trafic, stabilește audiența unei știri și îți face programul informativ, ca un editor automatizat.

Facebook l-a ajutat pe Iohannis să devină președinte, le-a dat românilor încrederea că nu sunt singuri și că își pot cere din nou în stradă nemulțumirile și rămâne și azi un motor al luptei cu o clasă politică profund coruptă. Hop. Asta e momentul în care o să ziceți „da, dar fake news!”. Propaganda de fake-news nu e specifică social media. E un cancer ce recidivează periodic și invadează organismul slăbit. Propaganda există dintotdeauna, doar că acum e ușor de recunoscut și de marcat ca atare. 

Mark însă s-a speriat. Nu știe cum să separe știrile false de cele reale, nu știe să facă față acestui rol de Publisher. S-a trezit cu prea multă presiune în urma alegerii lui Trump că președinte. Vrea înapoi în zonă de confort, unde e cald și bine. Ah, și vrea să facă în continuare bani. Mulți bani. Pentru că tot ceea ce noi vedem ca fiind gratis, de fapt costă. Iar Facebook nu e aici că să ne facă nou viața mai simplă, e un mamut de companie, listat la bursă, al cărui principal, ba chiar unic scop e SĂ. FACĂ. BANI.

De ce e rău? Pentru că ne lasă fără informație în locul unde ne-am obișnuit să o găsim. Unii probabil că vor ști să caute în continuare, dar cred că mai mulți vor fi cei care se vor adapta ușor la „uuu, ce drăguță e pisica asta". Iar bulă asta are nevoie de mobilizare, nu de pisici, sau iar ne vom trezi cu absenteism catastrofal la urne al tinerilor și cu Firea președinte. Micii creatori de conținut vor rămâne fără pâine, iar publisherii mari vor trebui să bage mâna în buzunar ca să ajungă la tine. Și nici nu vreau să știu ce va însemna o „știre cu buget".

De ce e bine? Pentru că bula trebuia să se spargă. De prea mult timp, presa a acceptat ca un third-party să îi administreze publicul. De prea mult timp, singurii indicatori la care ne-am uitat au fost unicii și afișările. E un moment ideal să creezi cu adevărat propria comunitate și să ajungi la ea indiferent de partea patului pe care s-a trezit Mark de dimineață.

Intrăm într-o era interesantă, o era în care n-o să mai meargă digitalul făcut „după ureche". O eră în care distribuția conținutului se va face mai mult prin cititor și mai puțin prin brand. Poate mai natural, mai puțin forțat. Poate.

Sigur, asta dacă nu ne așteaptă o surpriză ca-n Dallas în care JR nu e mort și Facebook nu taie țeava publisherilor. Și cam cât de bătrân am ajuns dacă dau Dallasul ca exemplu. Îmi ziceți și mie vă rog ce e nou pe internet? Și ce e acela un Selly? 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Ei... poate așa ne mai curățăm de clickbaituri, răsturnări de situații, secrete întunecate și cartoane de ultimă oră... Și să deschizi Fb ca să fii informat e ca și cum ai deschide Instagramul ca să fii mai popular, sunt destule alte surse de informare. Eu mă bucur că “moare” locul în care momeam oamenii cu zăhărelul ca să îi informăm. De aici, sigur, it can go both ways: oamenii să nu se mai informeze deloc sau să se informeze conștient și să caute pe bune. Ideea e că orice “rotițe ajutătoare” trebuie date jos la un moment dat
    • Like 0
  • Și eu sunt de acord cu decizia Facebook! Nu era altă cale de luptă contra vaccinofobilor, dacopaților, populiștilor, mistico-superstițioșilor, morbidității și macabrului devenite prilej de share pe Facebook.
    • Like 0
  • Perfecta alegere din partea Facebook. Chiar eram saturat de stiri.
    Ce mi-e ca dau unfollow sau ca intru eu cand vreau o stire, e acelasi lucru.
    In rest, cu totii ati acceptat termenii si conditiile cand v-ati facut cont/pagina.
    Succesuri!
    • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult