Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

„Cât vreți să fie profitul, domnule guvern? 141 în loc de 136? Gata, s-a rezolvat”. Politizarea companiilor publice și cum e administrată proprietatea statului. Studiu de caz: Transelectrica

Transelectrica - Foto:: Facebook Transelectrica

Foto:: Facebook Transelectrica

Transelectrica este un caz-școală pentru a înțelege politizarea companiilor publice și maniera neprofesionistă în care este administrată proprietatea statului.

Vechea conducere a fost revocată. Motivul? Respingerea de către AGA a situațiilor financiare pentru anul 2020.

Cetățeanul simplu poate nu știe ce înseamnă acest lucru. Situațiile financiare sunt un set de documente care reflectă, așa cum le spune și numele, situația financiară în care se află firma. Ele sunt întocmite de specialiști, aprobate de management și apoi transmise acționarilor. Înainte de a fi transmise, situațiile financiare sunt auditate. Adică aceste documente nu sunt pur și simplu fabricate de conducerea companiei, ci sunt verificate de o echipă independentă, teoretic de niște profesioniști bine pregătiți, care își dau cu părerea despre realitatea înregistrărilor contabile și a rezultatelor financiare. În cazul de față, situațiile financiare au fost auditate de BDO. De precizat și că, în cazul Transelectrica, situațiile financiare sunt întocmite în conformitate cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară.

Rareori situațiile financiare sunt respinse de acționari, pentru că, teoretic, nu se pricepe nimeni mai bine decât oamenii care au întocmit și verificat acele documente. Totuși, acest lucru s-a întâmplat la Transelectrica.

Ce s-a reproșat contabililor? Că au prezentat un profit mai mic decât cel real. Te întrebi, cum așa – de ce ar avea cineva motiv să raporteze un profit mai mic decât cel real? Deoarece contabilii au înregistrat un provizion aferent participării salariaților la profitul companiei. Ce este provizionul? O estimare privind o cheltuială viitoare. Când întocmești situațiile financiare trebuie să ții cont de lucrurile care urmează să se întâmple, de cheltuielile viitoare, nu poți să le omiți și să prezinți doar ce îți place ție. Nu poți să spui, domnule, acum am profit, ce o să fie la anul nu mă interesează, după noi potopul – căci nu așa funcționează contabilitatea, nu așa este prudent să conduci o firmă și nu așa poți raporta altora ce se întâmplă cu firma. Deci, contabilii au înregistrat acest provizion, această cheltuială viitoare.

Vine guvernul și spune: Nu, provizionul nu se justifică. Prin urmare, profitul este mai mare. Profitul net a crescut de la 136 mil. lei la 141 mil. lei. Nu cine-știe ce, dar să fie ceva acolo ca să ai motiv să demiți și Consiliul de Supraveghere și Directoratul.

Să recapitulăm până aici. Conducerea Transelectrica a fost numită prin selecție pe 4 ani, adică exact așa cum cere FMI, UE și restul lumii. După care, ca și cum alegerile ar fi fost câștigate de PSD, vine noul guvern care trântește conducerea companiei pe motivul că profitul trebuia să fie mai mare cu 3%.

Bine așa.

Să vedem acum ce mai rezultă de aici. Ca urmare a neaprobării situațiilor financiare, se pune un mare semn de întrebare asupra auditorului. Auditorul a oferit, prima dată, opinie fără rezerve, a confirmat că profitul net este 136 mil. lei. Aveți în poză opinia auditorului pe prima variantă de situații financiare, în luna martie. Apoi, după intervenția guvernului, situațiile financiare sunt refăcute, profitul crește la 141 mil. lei, iar auditorul certifică și aceste situații, în luna iunie.

(clic pe imagine pentru a o vedea la dimensiune mai mare)

Cum este posibil ca auditorul să certifice că două documente diferite reflectă realitatea?!

Dacă mă întrebați pe mine, cel mai rău la faza asta a căzut echipa de audit, pusă în situația de a semna situațiile financiare refăcute după ce prima dată și-a dat girul pe ele. Așa sunt bunele practici internaționale, să validezi bancurile cu contabili sau tradiția lui Ghizdeanu? „Cât vreți să fie profitul, domnule guvern? 141 în loc de 136? Gata, s-a rezolvat.”

Să punem lucrurile în perspectivă. La începutul lunii, guvernul a decis să repartizeze 90% din profitul unor companii, precum Transelectrica, drept dividende. Am afirmat atunci că această practică de decapitalizare a societăților tipic pesedistă este anti-economică. Mereu e foame de bani la buget, dar nu poți să storci companiile de stat de bani și simultan să pretinzi că faci investiții. Este de notorietate că România nu mai are capacitate de conectare a noilor unități de producție a energiei electrice și noi, în loc să folosim profitul pentru a mări investițiile, luăm banii la bugetul statului. Simultan revocăm organele de conducere numite legal, folosind drept alibi faptul că nu suntem de acord cu un provizion al cărui rol este tocmai acela de a proteja profitul companiei pe termen lung.

Oare în SUA așa se întâmplă? Dar în Noua Zeelandă, așa se întâmplă? Asta înseamnă administrare responsabilă a economiei? Dacă, în realitate, scopul urmărit a fost acela de a înlocui niște oameni cu alți oameni – care au studiat intens la Spiru Haret și au servit vechiul regim – atunci chiar că nu progresăm. 

Conducerea proaspăt numită la Transelectrica include pe: cineva expert în programe de formare profesională POSDRU etc.; cineva care a mai fost în conducere pe vremea lui Dăncilă, aparent fost consilier personal al lui Florin Iordache și Tudorel Toader, cu studii la Spiru Haret;  cineva cu diplomă în jurnalism și comunicare, profesor de jurnalism la Clubul Copiilor;  un jurist absolvent de Spiru Haret, avocat de doi ani;  cineva care fost inspector la primăria sectorului 4; cineva dublu licențiat, în economie și drept, la Bioterra și Spiru Haret.

Parcă guvernăm pentru PSD, zău așa. În loc să mergem în direcția numirii unor oameni competenți, o luăm în sens invers. În loc să încetăm politizarea companiilor de stat, ne băgăm bocancii în ele.

Repet, Transelectrica se află în curtea SGG, adică în subordinea premierului.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • "Doamne ferește" Să nu ne dezamăgească guvernul și d-l Prim ministru Câțu. Ne-am pus toată speranța în ei. Nu mai am mult de trăit. Dar mă gândesc la viitorul fiicei și nepotului meu.
    • Like 0
  • Gecaba Gecaba check icon
    Discutii sterile, dupa un cafting politic, caci Transelectrica a devenit de ani buni doar o vaca de muls, condusa de niste neica nimeni plantati politic, o adunatura de rubedenii, de amante, cu o mana de directori prin divizii si sucursale care stiu problemele tehnice dar care nu au nicio viziune manageriala si nu indraznesc sa spuna ceva ca sa isi mentina scaunul. Specialistii buni sunt deja de varsta a doua si nu ies in fata caci sunt scarbiti.
    • Like 0
    • @ Gecaba
      Asta cam asa ii , dar nu a promis PNL si USR marea reforma? Nu au promis ca fac lucrurile diferit fata de PSD?
      • Like 0
  • Dan check icon
    De acord cu ideea generala a articolului, respectiv cu pericolul depolitizarii si comportamentul iresponsabil al politicienilor. Cred, totusi, ca articolul promoveaza si niste dezinformari, care trebuie specificate pentru o informare completa:

    1. Nu practica contabila de inregistrare a provizioanelor pare sa fie problema, ci valoarea in sine a acestora. De fapt, provizionul a fost inregistrat pentru "Participarea salariaților la profit", adica pentru potentiale bonusuri acordate salariatilor, ce pot fi de max. 10% din profit in cazul Transelectrica. Problema este suma propusa pentru bonusuri, nu faptul ca a fost inregistrata gresit in contabilitate. Deci nu e o problema contabila (respectiv de audit), ci o problema de decizie manageriala. Dupa schimbarea managementului, observam ca suma a scazut de la 9.914.684 lei la 3.917.500. Interpretare: pur si simplu actionarii nu au fost de acord cu decizia managerilor sa propuna oferirea unor bonusuri salariale atat de mari si au decis taierea acestora + sanctionarea managerilor.

    2. De principiu, managerii trebuie sa se supuna actionarilor, iar propunerile in AGA trebuie sa fie facute astfel incat sa supuna vointei acestora din urma. Bineinteles, in cazul de fata, valoarea bonusurilor pare sa fie doar un pretext pentru o schimbare politica, insa e important de stiut natura acestuia, ce nu pare sa tina de de practicile contabile si de audit in sine.
    • Like 3


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult