Comisia Europeană intenționează să aloce României 33 de miliarde de euro, din care 21 de miliarde nerambursabile, în cadrul unui plan de reconstrucție a Europei după criza provocată de coronavirus. Valoarea finanțării, a șaptea ca mărime din UE, ar putea să ajute România să rezolve problemele de dezvoltare devenite cronice, crede primarul orașului Oradea, Ilie Bolojan.
„Orice finanțare europeană a fost, este și va fi o șansă pentru noi. Nu am datele la nivel național, dar vă dau datele orașului Oradea. Gândiți-vă că din 3 lei investiți într-un an, 1 leu a fost din veniturile noastre, iar 2 lei au fost alocările europene. Doi lei din trei lei investiți într-un oraș, al zecelea oraș din România, au fost reprezentați de banii europeni. Ce am făcut într-un an, am fi făcut în trei ani fără acești bani europeni. La nivel de 10 ani, am făcut investiții cât s-au făcut în 30 de ani, e clar că alocările europene sunt o mare oportunitate pentru noi, atât pentru a rezolva deficite de infrastructură, pe care le avem acumulate cronic în ultimii zeci de ani, dar și pentru a dezvolta sectoare și pentru a încerca să facem o recuperare economică”, spune Bolojan.
Însă în opinia sa, este important ca banii de care va beneficia România să poată fi direcționați înspre acele domenii în care înregistrează cele mai mari întârzieri. Într-un interviu pentru Republica, primarul orașului Oradea afirmă că este nevoie de „alocări mai flexibile”, care să țină cont de „realitățile și problemele din fiecare țară”. Iar marea problemă a României este lipsa infrastructurii.
„Având în vedere cele două programe de care România a beneficiat până acum, sunt importante 3 chestiuni din punctul meu de vedere. Prima: la ce vor putea fi folosiți acești bani, deci ce se va putea face cu ei. Apoi este importantă ponderea alocărilor în fiecare domeniu în care banii vor fi folosiți. De asemenea, este important către cine vor fi distribuiți acești bani. Din punctul meu de vedere, este nevoie ca alocările care vor fi stabilite pe diferite domenii să răspundă necesităților de dezvoltare ale României. Spun asta pentru că în anii anteriori am avut programe negociate cu Comisia Europeană, care erau destinate unei țări cu o dezvoltare medie în UE, dar care în România nu au avut întotdeauna succes. De exemplu, în prima perioadă de finanțare, începută în 2007, s-a dovedit că programul POSDRU, pentru resurse umane, nu a fost un succes. Nu a fost deloc un efort de multiplicare, nu au fost dovedite formule prin care forța de muncă cu care s-au consumat banii s-a integrat, și la final o bună parte din bani au trebuit luați și relocați către alte proiecte. De asemenea, în a doua etapă de finanțare, cea pe care o încheiem acum, din nou ar fi putut fi gândite poate niște alocări care să corespundă necesităților reale ale noastre, pentru că, ne place, nu ne place, avem un deficit de infrastructură conectivă, și pe rutier, și pe feroviar, atât la nivel național, cât și la nivel metropolitan”, atrage atenția Bolojan.
„E greu de crezut că vor fi investiții mari în estul României, în Moldova, dacă nu va fi o autostradă, care să lege această regiune de zona centrală și de vest”
Acesta dă exemplul marilor orașe din România care s-au extins spectaculos în ultimii ani, fără să își dezvolte însă proporțional și rețeaua de utilități.
„Gândiți-vă în nordul Bucureștiului, zona Pipera, cum s-a dezvoltat, sau comuna Florești, de lângă Cluj Napoca, cu 40.000 de locuitori, care are o dezvoltare excentrică spre Oradea. Așa se întâmplă și în jurul tuturor orașelor mari. Și în Oradea avem dezvoltări de 20.000-30.000 de locuitori în zona metropolitană. Este important ca ponderea alocărilor să răspundă nevoilor noastre și eu cred că, având în vedere acest deficit de infrastructură, o pondere importantă ar fi bine să fie alocată către acest domeniu
Iar asta înseamnă atât alocări naționale, programe naționale, de exemplu, autostrăzi și electrificari și reabilitări de cale ferată, în așa fel încât conectivitatea dintre regiunile țării, să fie mult mai bună. Asta înseamnă dezvoltare, asta înseamnă că investițiile nu preced infrastructura, ci investițiile urmează infrastructura. Relansarea este dată de o rețea de infrastructură mare. E greu de crezut că vor fi investiții mari în estul României, în Moldova, dacă nu va fi o autostradă, care să lege această regiune de zona centrală și de vest”, subliniază edilul.
„20 de mari orașe din România generează două treimi din PIB-ul României”
Ilie Bolojan spune că la banii din finanțarea preconizată pentru România ar trebui să aibă acces și autoritățile locale.
„20 de mari orașe din România generează două treimi din PIB-ul României și e nevoie de conectarea acestora la autostrăzi și la rețele de cale ferată, de șosele de centură, de drumuri de legătură dintre marile orașe și autostrăzi. Dacă ar fi gestionate aceste proiecte de orașe, activitatea companiei de drumuri s-ar putea concentra nu pe proiecte de mică anvergură, ci pe autostrăzi”, a declarat primarul orașului Oradea.
Potrivit acestuia, „ar fi benefic ca România să obțină o anumită flexibilitate a alocării acestor fonduri”.
„Cu siguranță, trebuie atacate toate domeniile, inclusiv componenta de digitalizare, partea de cercetare, partea de transferuri tehnologice. Dar este clar, cel puțin pentru mine, că deocamdată deficitul major pe care noi încă îl avem este pe partea de infrastructură. Aici ar fi nevoie de alocări mai flexibile, care să țină cont de realitățile și problemele din fiecare țară.
Nu în ultimul rând, partea de agricultură și de produse tradiționale poate ar avea nevoie de o alocare mai mare în sensul unor linii de finanțare care să se adreseze celor care vor să industrializate producția agricolă.
Fără o dezvoltare de acest tip e greu de presupus că produsele care se vând azi pe marginea drumului în niște forme improvizate vor ajunge într-un termen scurt pe rafturile marilor rețelelor de magazine. O anumită formă de stocare, de industrializare, care să fie încurajate prin proiectele care să fie direcționate prin această zonă ar face ca mulți oameni care astăzi fac o agricultură de subzistență să treacă la un alt nivel și să-și poată vinde produsele într-o formulă moderne”, este de părere Ilie Bolojan.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
mari din Alianța Vestului sunt în măsură, practic, să își finanțeze singure investițiile. Să le ajutăm altfel nu prin adjudecarea marii majorități a fondurilor europene. Dacă unii/mulți primari au idei dar nu au resursele necesare pentru cofinanțare, ce facem ? Trebuie să se ia măsuri (chiar la nivel central dacă e cazul) că și alte zone și mari localități din restul țării să se dezvolte. Altfel se produce o nouă discriminare între regiunile țării ! dar cred că totul trebuie să pornească de la proiecte regionale/zonale și înainte de orice, trebuie luate măsuri urgente ca fiecare zonă/regiune să fie
străbătută de o autostradă ; altfel, regiunile mai dezvoltate (din Transilvania și Banat, care au venituri și dispun de fondurile necesare pentru cofinanțare) se vor super-dezvolta în dauna celorlate regiuni pe termen lung sau chiar definitiv !