Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

„E o rachetă”, iată cum explică ambasadorul Emil Hurezeanu planul care pune 33 de miliarde de euro la dispoziția României. Diplomatul vorbește și despre relația cu China: „Europa nu va mai accepta intruziunile chineze”

Emil Hurezeanu

Foto: Inquam Photos/ Virgil Simonescu

Planul de reconstrucție în valoare de 750 de miliarde de euro pe care l-a anunțat Comisia Europeană nu reprezintă doar o investiție în autostrăzi, spitale sau școli, ci o investiție în reconstrucția spiritului european, spune într-un interviu pentru Republica.ro ambasadorul României la Berlin, Emil Hurezeanu. „Când faci o investiție de reconstrucție și rezistență, mai ales în infrastructura europeană ca atare, trebuie să fii foarte generos. Pentru că, altminteri, pericolul apariției noilor neînțelegeri riscă să se adâncească. Vedem cum au apărut aceste noi demonstrații care, dincolo de reactivarea teoriilor conspirației, adună tot felul de oameni. Și antieuropeni, și antiislamici, și antisemiți. Nu trebuie nesocotit acest fenomen. Efectul lui este o formă de neîncredere suplimentară în Uniunea Europeană”, explică Emil Hurezeanu.

În opinia sa, Europa de astăzi are probleme de profilare: „Trebuie să știe ce dorește: vrea să se alinieze pe orbita de securitate a SUA, acum când a plecat și Marea Britanie, care era unul din pivoții de securitate ai Uniunii Europene? Ce vrea să fie? O uniune puternică, de natură federativă, funcțională? Vrea să aibă o voce singulară în politica externă și de securitate sau asistă la dezmembrarea unuia dintre cele mai interesante progrese ale omenirii?”

Citiți și;

Citiți interviul pe larg:

Comisia Europeană a anunțat un plan de reconstrucție economică în valoare totală de 750 de miliarde de euro. Cât de realizabile sunt intențiile Ursulei von der Leyen, având în vedere că instrumentul de redresare pe care îl propune trebuie să primească girul unor țări care au reticențe?

Sunt mai multe trepte. E o rachetă care, ca să își atingă nivelul pe orbită și să plaseze cele 750 de miliarde în buzunarul fiecărui stat membru - potrivit algoritmului deja anunțat, România se află între țările care vor beneficia de cei mai mulți bani, de foarte mulți bani, trebuie să treacă prin mai multe etape. Acest plan de reconstrucție și reziliență trebuie acceptat de membrii Consiliului European, de șefii de stat și de guvern, care se vor întâlni în această vară față în față. Aici e nevoie de negocieri strânse, care bănuiesc că vor dura și noaptea, așa cum s-a întâmplat la tranșarea crizei din 2008-2009, atunci când s-a pus problema pachetului de ajutor pentru Grecia - cele două situații sunt comparabile numai din acest punct de vedere. Nu e deloc simplu, pentru că există în continuare rezerve, cum s-a întâmplat și după primul plan anunțat în urmă cu 10 zile de Macron și Merkel, care prevedea „doar” 500 de miliarde de euro. Dilema filosofică, dar și practică, este următoarea: în ce măsură nordul va intra în acord cu sudul, în așa fel încât acești bani să nu fie dăruiți, ci să aibă și o întoarcere în dobânzi? După cum bine știți, există grupul celor patru, al frugalilor, al parcimonioșilor, al chivernisiților, format din Olanda, Austria - cu profilul cel mai puternic, Danemarca și Suedia. Cei patru, și după primul pachet Macron-Merkel, și acum, și-au anunțat intenția de a opta în continuare doar pentru credite, nu pentru cadouri. 

Însă acest pachet de 750 de miliarde, propus de președinta Comisiei Europene, Ursula von Der Leyen, are, după cum știți, două componente: o componentă de 500 de miliarde, un plan de restructurare și reziliență, care, de fapt, este format din granturi. Iar 250 de miliarde vor fi bani care se întorc cu dobândă, e adevărat că plata dobânzii va începe relativ târziu și se va întinde pe o perioadă destul de lungă, pe 30 de ani, din 2028 până în 2058.

Ce rol va avea Parlamentul European?

Reacțiile au pozitive, în parlamentul acesta simbolic, restrâns, în care a vorbit Ursula von der Leyen. A vorbit în 3 limbi și a avut grijă, s-a observat astăzi în presa germană, ca partea despre rambursarea împrumuturilor timp de 30 de ani să fie în limba germană, pentru concetățenii ei, care sunt, de altfel, și cei mai productivi europeni, dar și cei mai pro-europeni. Dacă atașamentul francezilor, al italienilor față de UE a scăzut în această perioadă, al germanilor a crescut. Să nu uităm că primul început de compromis între nord și sud când e vorba de bani gratis sau bani împrumutați a început odată cu pachetul Macron-Merkel, pentru că și Franța voia bani dăruiți. Faptul că Macron și Merkel au făcut acest pas este un semn că între nord și sud există un început de compromis. 

Uniunea Europeană trebuie să își revină și chiar să se restructureze. De aceea se numește planul de reconstrucție, că altminteri ce să reconstruiești? Autostrăzile, podurile, casele, nu au fost distruse. E vorba de reconstrucția spiritului european, care în timpul acestei crize de două luni și jumătate a fost destul de afectat. S-au impus controale la frontieră, în prima fază Germania a interzis exporturile proprii de medicamente și materiale medicale. A intervenit un fel de re-naționalizare, de întoarcere la fortăreața statului național și, mai mult, la cetatea asediată, de aproape 180 de grade. E vorba de reconstrucția acestui spirit european și de faptul că Europa trebuie să își revină și să devină corpul acesta care produce pace și prosperitate pentru majoritatea cetățenilor.

Cum va afecta opoziția celor patru state sceptice despre care vorbeați - Olanda, Austria, Danemarca și Suedia - forma finală a planului? Care credeți că este versiunea lui minimală la care s-ar putea ajunge?

A fost anunțată versiunea ideală a acestui plan. Urmează ca discuțiile dintre șefii de state și de Guverne din această vară să echilibreze puțin lucrurile. E posibil ca valoarea creditelor rambursabile să crească în raport cu cea a granturilor, a cadourilor, în urma presiunilor celor patru. 

Dar Olanda este o țară care și-a anunțat imediat intențiile de a negocia. Austria este țara cu pretențiile cele mai serioase. Danemarca și Suedia vin după cele două. Eu cred că aceste rezerve ale frugalilor vor fi îndulcite în negocieri. Aici nu e vorba numai de bani și de faptul că țările sudice Italia, Spania și, într-un fel, chiar România au suferit cel mai mult în urma acestei crize sanitare. E vorba și de investiția pe care o faci în spiritul european. Și aici calculele financiare, costuri-beneficii, nu trebuie, desigur, să dispară. Dar, când faci o investiție de reconstrucție și rezistență, mai ales în infrastructura europeană ca atare, trebuie să fii foarte generos. Pentru că, altminteri, pericolul apariției noilor neînțelegeri riscă să se adâncească. Vedem cum au apărut aceste noi demonstrații care, dincolo de reactivarea teoriilor conspirației, adună tot felul de oameni. Și antieuropeni, și antiislamici, și antisemiți. E o supapă antiautoritară, care a avut și un substrat antieuropean, cu pigmenții ăștia de teoria conspirației. Teoriile conspirațiilor trebuie să fie bine avute în vedere, pentru că ele nu dispar niciodată și revin cu o forță reînnoită. Nu trebuie nesocotit acest fenomen. Efectul lui este o formă de neîncredere suplimentară în Uniunea Europeană.

Există premisa unei reconstrucții. Premisa aceasta a fost reprezentată de înțelegerea Macron - Merkel. De atunci, spre noi și mai încolo cred că lucrurile se vor rezolva, pentru că Franța reprezintă punctele de vedere ale sudicilor, iar Germania este purtătorul de cuvânt prin excelență al nordicilor.

Este aceasta un nou plan Marshall de care are șansa să beneficieze Europa?

Planul Marshall a fost important la finalul Celui De-al Doilea Război Mondial, pentru că a fost acordat, în mod egal și învinșilor, și învingătorilor, acesta a fost marele lui câștig, aș spune un câștig mai mult simbolic. Dincolo de asta, America era o țară foarte dezvoltată atunci și a putut să livreze marfă și să își livreze serviciile care nu suferiseră în urma războiului țărilor care au primit planul Marshall - inițial a fost promis și estului, și cât pe ce era să intre și România, Gheorghiu Dej era pe cale să accepte planul Marshall, însă s-a opus Uniunea Sovietica. A reprezentat un salt imens înainte care a transformat vestul Europei în ceea ce numim Occidentul, care înseamnă mult mai mult decât o denumire geografică.

„Planul Marshall” de acum e gândit pentru investiții, pentru țările care au suferit. Este cel mai curajos și cel mai amplu plan, dincolo de toate așteptările, pe care îl oferă Uniunea membrilor ei.

Care mai este astăzi rolul Europei în lume, între America și China? Criza sanitară a scos la iveală multe vulnerabilități - atunci când exporturile din China s-au oprit, țările din UE au rămas fără materiale sanitare de bază, precum măștile de protecție.

E foarte greu să revizuiești globalizarea, pentru că globalizarea a fost totuși o rețetă de progres a umanității. Vor fi corectate multe din excesele ei. O anumită globalizare am avut și la sfârșitul secolului 19, când Maiorescu mergea la Baden-Baden să-și facă vacanța. Era o formă de globalizare și de spațiu european liber, Schengen, dacă vreți, avant la lettre. Această globalizare a suferit o înfrângere după Primul Război Mondial. Tratatele de pace de după Al Doilea Război Mondial, Planul Marshall au refăcut planul de globalizare, e adevărat cu o cortină de fier între est și vest. Iar ce s-a întâmplat după 1989 este o eliberare a impulsurilor globalizării. Mulți spun că revoluțiile anticomuniste au fost făcute și sub presiunea globalizării, atâta vreme cât America avea mai multe computere pe cap de locuitor de 100 de ori, de 1000 de ori decât Uniunea Sovietică. Era firesc să se întâmple așa.

SUA vor rămâne patria liberalismului jeffersonian. S-a observat că, dacă în SUA au existat întârzieri la nivelul administrației politice sau chiar greșeli, societatea civilă americană în sistemul ei federal funcțional a îndreptat multe din aceste erori.

China este o țară aflată într-un avânt năpraznic, va avea nevoie de partenerii ei, eu cred că se va ajunge la un modus vivendi, care nu va semăna cu ce a fost înainte.

Multilateralismul acela care funcționa, în care SUA aveau un rol indiscutabil în securitatea lumii occidentale, în care China era atelierul lumii, toate aceste reflexe au fost drastic revizuite în jos în ultimele luni și lucrurile trebuie refăcute.

China are investiții imense în Europa, Europa la fel în China. Ce se va întâmpla? Europa nu va mai accepta intruziunile chineze în Europa dincolo de o anumită limită. E obligată Europa să-și revină din acest impas strategic existențial.

Europa are astăzi probleme de profilare. Trebuie să știe ce dorește: vrea să se alinieze pe orbita de securitate a SUA, acum când a plecat și Marea Britanie, care era unul din pivoții de securitate ai Uniunii Europene? Ce vrea să fie? O uniune puternică, de natură federativă, funcțională? Vrea să aibă o voce singulară în politica externă și de securitate sau asistă la dezmembrarea unuia dintre cele mai interesante progrese ale omenirii?

În urmă 70 de ani, a fost aruncat primul sâmbure al Uniunii Europene și în acești ani nu doar că a asigurat pacea în Europa - i-a transformat pe foștii dușmani în aliați, dar a reușit să se se extindă, să depășească urmările Războiului Rece. Chiar dacă au apărut inegalități noi. Acest plan vrea să corecteze și aceste inegalități. Macron și Merkel voiau un pachet de ajutor pentru Spania și Italia, unde nu doar criza corona a lăsat răni puternice și unde există o recrudescență a sentimentelor antigermane și antieuropene. De asemenea, sunt țările din sud-estul Europei - Polonia și Ungaria, știm care este atitudinea lor. Dar și a UE față de ele.

România și Bulgaria, care nu au intrat în spațiul Schengen și în aceste țări se manifestă forțe populiste care pun sub semnul întrebării Uniunea Europeană. Acest plan va ajuta pentru că mulți dintre acești bani, cei dăruiți, se vor îndrepta bunăoară spre construcția de autostrăzi care acum nu au finanțare europeană. Sau spre spitale, spre toate rănile deschise de criza corona, răni crezute cicatrizate, dar care erau purulente și acum s-au redeschis.

Să nu uităm că este și un plan pentru tânăra generație. Tânăra generație este lovită, piața muncii este în criză. Școlile au fost închise, noi credem că acestea sunt episoade care vor trece și oamenii își vor reveni ca și când n-a fost nimic. Există destule indicii sociologice, oameni care vorbesc despre asta în cunoștință de cauză și care spun că noi am traversat o traumă. Și pentru tânăra generație care va contribui în următorii ani la efortul de refacere economică și de infrastructură morală a societăților e important să aibă un sprijin, mai ales financiar.

Cum s-ar putea transforma România cu acești bani - 33 de miliarde de euro, din care aproape 20 de miliarde sunt reprezentați de granturi?

Am auzit-o pe doamna Vălean că autostrada Comarnic - Brașov ar putea fi finanțată cu acești bani. Apoi sunt, desigur spitalele, infrastructura școlară și medicală. Există atât un program de protecție a climei, cât și unul de digitalizare. Tinerei generații nu îi este indiferent cum va trăi, s-a văzut și în manifestațiile mișcării Fridays for Future, nu îi este indiferent cum va comunica.

Țara noastră are o istorie nefericită în folosirea fondurilor europene. Există riscul să rateze această șansă?

Avem poate și episoade mai ineficiente, dar cred că va exista un fel de resuscitare obligatorie a intereselor noastre. Ce s-a întâmplat în ultimele două luni ne-a trezit pe toți la realitate. Am văzut că avem nevoie de călătorii și de mișcarea de oameni, de capital, de idei, avem nevoie de Europa, vedem acum că primim acești bani din partea Europei. Eu cred că politicienii români, indiferent de semnul lor politic, ideologic, vor reacționa pe măsură. Deși lent, progresul aspirării fondurilor europene a existat în România.

Pe de altă parte, altă soluție nu mai e. Nu avem încotro. trebuie să recurgem la cele mai bune strategii pentru obținerea acestor bani și, mai ales, pentru folosirea lor.

E o șansă pentru societatea românească, pentru prezentul și viitorul ei.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Visam frumos dar la practica santem catastrofe. ocmai am citit un articol despre I.C.Mihail si testamenul lasat de el. Fragmentul asta este etern valabil, atat ieri cat si astazi: Fundația Culturală ”Ion C. Michail” a luat ființă pe 1 septembrie 1936, însă degeaba. Conducerea și personalul fundației și-au fixat salarii enorme și au prăpădit o bună parte din fondurile destinate carității. De la moartea latifundiarului și până în 1948, nu se găsise nimeni care să ducă la bun sfârșit prevederile testamentare. Tot asa va fi si cu cele 33 miliarde.
    • Like 1
  • AlexisZ check icon
    Nu vreau si nici nu as avea ce sa'i reprosez Dlui Hurezeanu, ca nu desore el este vorba, ci despre ajutorul pe care Europa intentioneaza sa'l acorde Romaniei. Vreau doar sa'i rastalmacesc putin figura de stil si sa spun ca dupa cum bine se stie, o racheta are mai multe trepte, si tare mi'e teama ca doar varful va mai ateriza inpoi acolo unde ar trebui, pentru a fi recuperat de cine trebuie
    • Like 2
  • E adevarat ca acesti bani pot face minuni..Pentru asta ,cei care ii vor distribui trebuie sa fie "romani". Daca anumite proiecte se vor duce la clienti vechi (care se vede cam ce au facut) ,se va ajunge la o situatie neplacuta .Faci autostrazi care dupa un an rebuiesc reparate sau pornesti un proiect pe o anume valoare si dupa un an sau doi incep reevaluarile si introducerea altor sume in proiect..Am vazut acum cu pandemia cum s-au distribuit si vandut mastile si ar fi foarte interesant sa vedem care sunt IMBOGATITII "dupa razboi". .Daca se va proceda la fel ,jumatate din sumele ce vor veni se vor duce la intermediari.Poate gresescf dar asta simt eu cand se ia o masura care este neasteptata de multi .Acum am putea sa rezolvam multe din problemele care se doresc si poate ar fi bine ca o comisie parlamentara cu participarea si a altor persoane din teritoriu ,sa hotarasca CE,CUM,CAND si CU CINE rezolvam problemele . Dar si urmarile daca treburile merg precum terenul de fotbal in panta !,
    • Like 1
  • Totul depinde de cum va gandi mafia pesedista. Daca in continuare statul pesedist va dori sa ramanem prosti ca sa ne conduca cu zaharelul dat cu portia, ea, aceasta mafie, va face totul ca sa nu folosim cele 33 de miliarde.
    • Like 0
  • Planul Marshall a fost respins de URSS în *47 și a fost respins și de România la ordinul Moscovei. De atunci tot invidiem Occidentul bogat și evoluat...
    Acum, la 73 ani, se arată un alt plan Marshall și Moscova cu toți agenții ei se dă de ceasul morții să nu ne piardă definitiv din orbita ei!
    Comentariile anterioare ne arată clar persistența dicursului moscovit, mai bine de 50% din preopineți gavaresc în gama moscovită, sunt prompți și de nezdruncinat, în ciuda ridicolului și evedentei lor trădări naționale!
    • Like 1
  • Nu pe panselute si fantani arteziene trebuie folositi banii europeni.Ci pe autostrazi,cai ferate,irigatii,spatii de depozitare a produselor agricole si alte lucruri de care avem nevoie
    • Like 1
  • Cu alte cuvinte, aștept inflație și multe resentimente când promisiunile din interviul de față nu duc nicăieri. "Nu s-a facut, nu s-a construit", de parcă tot statul are datoria să facă orice, când mai bine ar sta cuminte și s-ar da la o parte. Valabil și pentru Madam Ursula și fondurile ei.
    • Like 1
  • Sunt curios care o să fie rata inflației după măsurile astea. Crești masa monetară, fix când producția de bunuri și servicii a scăzut. Ai mulți bani și puține lucruri pe care să îi cheltui. Banii nu sunt hârtii magice primite de sus, iar puterea de cumpărare a lor depinde de variabilele astea.
    • Like 1
  • Mike check icon
    Europa, trebuie să știe ce dorește, zice domnul ambasador. Inseamna ca Uniunea Europeana a îmbatranit degeaba? Nici dupa cateva decenii UE inca nu stie ce doreste? Nu are nici un plan pe termen lung? Si orice s-ar fi intamplat, inafara de un razboi, UE ar fi trebuit sa nu se abata sub nicio forma de la indeplinirea punct cu punct a acestui plan.
    In rest ca peste tot in lume de la mic la mare si de la mare la mic, se vorbeste mult dar nu se face nimic. Ni se vantura sperietoarea cu Rusia pentru ca o gasca de smecheri sa cheltuiasca miliardele pentru inarmare in loc ca UE sa Investeasca aceste foduri in reconstructia si modernizarea tarilor a caror decalaj economic, in loc sa se diminueze, se accentueaza. Iar din alt punct de vedere, in loc ca UE sa reia relatiile economice si de colaborare cu Rusia, starea de incordare se mentine artificial, astfel incat NATO sa nu cumva sa ramana fara obiectul muncii!
    • Like 1
    • @ Mike
      Nu demult rusii au intrat in Ucraina ca la ei acasa. Cu arme.
      • Like 4
    • @ Mike
      UE este suma statelor care o compun. Ati auzit vreodata ceva despre viziunea Romaniei legata de viitorul UE? Nu avem o viziune nici macar despre viitorul propriei tari. In ultimii patru ani s-a discutat despre justitie si covid 19. Nu se face nimic la noi. Spania, Irlanda, Polonia sunt exemple ale avantajului de a fi stat EU. Chiar si Bulgaria a valorificat mai bine decat noi fondurile pe care UE le pune la dispozitie statelor membre, printre altele pentru a reduce decalajul economic.
      • Like 1
    • @ Mike
      Ar trebui ca in astfel de UNIUNI sa fie ca intr-un grup. Daca unul din grup se descurca mai greu ,sa il ajuti sa fie la nivelul celorlalti. Or in UNIUNEA noastra ,pe cel mai slab il faci si mai slab in avantajul celorlalti din grup.
      • Like 1
  • Dom Hurezeanu a primit un post caldut si s-a dat la fund sau i s-a dat la fund pe timpul lui Dragnea Ce incredere sa mai avem noi in el Niciuna
    • Like 1
    • @ Usher Deen
      Ambasadorii sunt trimiși la post de președitele țării. Pe domnul Emil Hurezeanu l-a trimis în Germania domnul Klaus Werner Iohannis nu nemernicul de dragnea.
      • Like 3
    • @ Usher Deen
      Postul de ambasador la Berlin nu este deloc caldut. Daca dl.Hurezeanu se simte bine in acel post este pentru ca este calificat pentru el si ii place sa faca ce ii cere fisa postului. Iar cand cineva de la conducerea unui ziare trece la reprezentarea tarii sale la Berlin, se cheama avansare in cariera si nu a se da la fund. De asta noi avem incredere in el si voi nu.
      • Like 3


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Simona Halep - Foto: Andrew Schwartz / SplashNews.com / Splash / Profimedia)

„Am crescut cu o mentalitate că eram mică, că nu o să ajung să fiu tenismenă, nu o să ajung să fiu sus în clasament, nu o să ajung să câștig turnee mari. Cum până nu demult, în 2017, mi se spunea « nu ai mental de campion de Grand Slam».” (Foto; Andrew Schwartz / SplashNews.com / Splash / Profimedia)

Citește mai mult

Oradea centru

„Trebuie să existe o abordare integrată pentru că altfel, cu sisteme, cu programe diferite, cu lucruri făcute nișat, nu ai cum să faci o integrare la nivel național. Toate sistemele folosite de autoritățile din România trebuie să fie compatibile, pentru că altfel nu poți să faci mai mult decât s-a făcut până acum”, crede Ilie Bolojan. (Foto: Silviu Filip/ Inquam Photos)

Citește mai mult