Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

„Ce vârstă veți avea când veți merge de la Comarnic la Brașov pe autostradă?”

comarnic - brasov

Foto: Inquam Photos / Alex Nicodim 

Ce vârstă veți avea când veți merge de la Comarnic la Brașov pe autostradă? a fost întrebat la emisiunea „În fața ta" de la Digi24, Ionuț Ciurea, director executiv al Asociației Pro Infrastructura, care monitorizează cele mai mari proiecte din domeniul transporturilor. Ciurea a subliniat că întârzierea proiectului de autostradă Ploiești-Comarnic-Brașov este deja semnificativă și că, în cel mai optimist scenariu, vor mai trece cel puțin zece ani până la finalizarea acestuia.

„Am 41 și jumătate acum. Domnule, sper să nu mă apuce pensia. Deja oficial pe Ploiești-Comarnic-Brașov termenul s-a dus dincolo de 2030. Acolo avem doi ani și jumătate, cam așa, de întârziere pe partea de studiu de fezabilitate și proiect tehnic, ce să mai vorbim de licitații și lucrări, bani și alte nebunii. Deci o să ne ducem mult dincolo de 2030. Chiar dacă o să găsim o variantă-minune cumva, o să scoatem niște bani din piatră seacă sau dintr-un PPP fantasmagoric. Pe Ploiești-Comarnic-Brașov în cel mai bun scenariu, zece ani de zile lejer”, a spus Ionuț Ciurea.

Emisiunea „În fața ta”, de la Digi24, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi urmărită sâmbăta și duminica, de la ora 14.00.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Cred că ultimul studiu de fezabilitate a revelat că o autostradă Ploiești-Comarnic-Brașov ar crește semnificativ riscul ca și mai mulți turiști să fie haliți de urșii carpatini. În plus, reducerea amprentei de carbon ar impune mai puține mașini hoinărind aiurea, deci o bandă pe sens e o soluție mult mai bună pentru atingerea neutralității climatice.
    Ca să nu supărăm nici urșii, nici turiștii, nici UE cu Green Deal-u’, o amețim așa, din studiu în studiu, la nesfârșit. Deci pofta-n cui, nu o să apucăm să vedem autostrada asta.
    • Like 0
  • N-o să apuc să merg pe autostradă, dar am s-o bântui! :))
    • Like 0
  • La Pastele cailor! S-ar putea…
    Auzi tu:
    “ Chiar dacă o să găsim o variantă-minune cumva”. Păi, Poate găsiți tunelurile alea făcute de daci, băi. Deși nici alea nu-s bune ca dau în Egipt, cică. :-)
    Când e vorba de preziceri, Brucan era pistol cu apă pe lângă ăștia, zău!
    • Like 0
  • Razvan G check icon
    Eu am 60+, deci nu o mai prind.
    • Like 0
  • SG check icon
    Buna ziua!
    Va rog sa solicitati Guvernului sa va prezinte in baza Legii nr. 544/2001, toate platile facute pentru aceasta autostrada care nu se va mai construi niciodata. Ma refer aici cel putin la studiile de fezabilitate care s-au platit de catre statul roman incepand cu anul 1989, studii de fezabilitate care se reiau la fiecare schimbare de conducere politica a tarii. Cati bani s-au platit pentru aceste studii de fezabilitate pentru aceasta frantura de autostrada?
    In aceasta situatie, nu se mai pune problema sa ne imaginam cati ani vom avea cand se va construi autostrada. Trebuie sa ne intrebam daca vom conduce vreodata vreo masina pe aceasta autostrada.
    • Like 0
  • Francisc check icon
    Parafrazând o vorbă celebră, putem spune că autostrada Comarnic-Brașov nu e a noastră, ci a urmașilor urmașilor noștri...
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult