Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

„Ce vârstă veți avea când veți merge de la Comarnic la Brașov pe autostradă?”

comarnic - brasov

Foto: Inquam Photos / Alex Nicodim 

Ce vârstă veți avea când veți merge de la Comarnic la Brașov pe autostradă? a fost întrebat la emisiunea „În fața ta" de la Digi24, Ionuț Ciurea, director executiv al Asociației Pro Infrastructura, care monitorizează cele mai mari proiecte din domeniul transporturilor. Ciurea a subliniat că întârzierea proiectului de autostradă Ploiești-Comarnic-Brașov este deja semnificativă și că, în cel mai optimist scenariu, vor mai trece cel puțin zece ani până la finalizarea acestuia.

„Am 41 și jumătate acum. Domnule, sper să nu mă apuce pensia. Deja oficial pe Ploiești-Comarnic-Brașov termenul s-a dus dincolo de 2030. Acolo avem doi ani și jumătate, cam așa, de întârziere pe partea de studiu de fezabilitate și proiect tehnic, ce să mai vorbim de licitații și lucrări, bani și alte nebunii. Deci o să ne ducem mult dincolo de 2030. Chiar dacă o să găsim o variantă-minune cumva, o să scoatem niște bani din piatră seacă sau dintr-un PPP fantasmagoric. Pe Ploiești-Comarnic-Brașov în cel mai bun scenariu, zece ani de zile lejer”, a spus Ionuț Ciurea.

Emisiunea „În fața ta”, de la Digi24, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi urmărită sâmbăta și duminica, de la ora 14.00.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Cred că ultimul studiu de fezabilitate a revelat că o autostradă Ploiești-Comarnic-Brașov ar crește semnificativ riscul ca și mai mulți turiști să fie haliți de urșii carpatini. În plus, reducerea amprentei de carbon ar impune mai puține mașini hoinărind aiurea, deci o bandă pe sens e o soluție mult mai bună pentru atingerea neutralității climatice.
    Ca să nu supărăm nici urșii, nici turiștii, nici UE cu Green Deal-u’, o amețim așa, din studiu în studiu, la nesfârșit. Deci pofta-n cui, nu o să apucăm să vedem autostrada asta.
    • Like 0
  • N-o să apuc să merg pe autostradă, dar am s-o bântui! :))
    • Like 0
  • La Pastele cailor! S-ar putea…
    Auzi tu:
    “ Chiar dacă o să găsim o variantă-minune cumva”. Păi, Poate găsiți tunelurile alea făcute de daci, băi. Deși nici alea nu-s bune ca dau în Egipt, cică. :-)
    Când e vorba de preziceri, Brucan era pistol cu apă pe lângă ăștia, zău!
    • Like 0
  • Razvan G check icon
    Eu am 60+, deci nu o mai prind.
    • Like 0
  • SG check icon
    Buna ziua!
    Va rog sa solicitati Guvernului sa va prezinte in baza Legii nr. 544/2001, toate platile facute pentru aceasta autostrada care nu se va mai construi niciodata. Ma refer aici cel putin la studiile de fezabilitate care s-au platit de catre statul roman incepand cu anul 1989, studii de fezabilitate care se reiau la fiecare schimbare de conducere politica a tarii. Cati bani s-au platit pentru aceste studii de fezabilitate pentru aceasta frantura de autostrada?
    In aceasta situatie, nu se mai pune problema sa ne imaginam cati ani vom avea cand se va construi autostrada. Trebuie sa ne intrebam daca vom conduce vreodata vreo masina pe aceasta autostrada.
    • Like 0
  • Francisc check icon
    Parafrazând o vorbă celebră, putem spune că autostrada Comarnic-Brașov nu e a noastră, ci a urmașilor urmașilor noștri...
    • Like 0


Îți recomandăm

AI act conținut inteligență artificială / sursa foto: Profimedia

Într-o încercare de a accelera colaborarea dintre companiile de AI și societatea civilă, UE a recrutat anul trecut un grup de cercetători în domeniul media și AI care au fost rugați sa redacteze un Cod de bune practici, un document cu niște măsuri concrete ce pot fi adoptate de platformele digitale.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon sursa foto: romania.europalibera.org

Adulții s-au închis iar în camera mică, locul privilegiat care reunește două obiecte foarte prețioase: un radio mare și magnetofonul. Ies din când în când misterioși, șoptindu-și diverse vorbe, ne zâmbesc și se închid din nou în cameră. Mai sosesc și prietene de-ale mamei din vecini, care sunt primite rapid în spatele ușilor închise. Acest „ritual“ nu este deloc nou pentru noi, îi cunoaștem deja etapele și emoția: din când în când, radioul devine punctul central al casei, adulții se îngrămădesc lângă el, închid ușile și ne îndeamnă să ne vedem liniștiți de joacă.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Risipa alimentara / sursa foto: Profimedia

În fiecare zi vorbim despre costuri, marje, stocuri, pierderi. Mai rar vorbim despre pâinea, laptele, fructele, mesele gătite și produsele bune pentru consum care ies din circuit și ajung, pur și simplu, gunoi. Iar asta se întâmplă într-o țară în care există copii care se culcă fără o masă sigură, vârstnici care își numără pensia la sfârșitul lunii și asociații care încearcă să țină în viață, la propriu, atât oameni, cât și animale abandonate.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult