Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

„Ce vârstă veți avea când veți merge de la Comarnic la Brașov pe autostradă?”

comarnic - brasov

Foto: Inquam Photos / Alex Nicodim 

Ce vârstă veți avea când veți merge de la Comarnic la Brașov pe autostradă? a fost întrebat la emisiunea „În fața ta" de la Digi24, Ionuț Ciurea, director executiv al Asociației Pro Infrastructura, care monitorizează cele mai mari proiecte din domeniul transporturilor. Ciurea a subliniat că întârzierea proiectului de autostradă Ploiești-Comarnic-Brașov este deja semnificativă și că, în cel mai optimist scenariu, vor mai trece cel puțin zece ani până la finalizarea acestuia.

„Am 41 și jumătate acum. Domnule, sper să nu mă apuce pensia. Deja oficial pe Ploiești-Comarnic-Brașov termenul s-a dus dincolo de 2030. Acolo avem doi ani și jumătate, cam așa, de întârziere pe partea de studiu de fezabilitate și proiect tehnic, ce să mai vorbim de licitații și lucrări, bani și alte nebunii. Deci o să ne ducem mult dincolo de 2030. Chiar dacă o să găsim o variantă-minune cumva, o să scoatem niște bani din piatră seacă sau dintr-un PPP fantasmagoric. Pe Ploiești-Comarnic-Brașov în cel mai bun scenariu, zece ani de zile lejer”, a spus Ionuț Ciurea.

Emisiunea „În fața ta”, de la Digi24, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi urmărită sâmbăta și duminica, de la ora 14.00.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Cred că ultimul studiu de fezabilitate a revelat că o autostradă Ploiești-Comarnic-Brașov ar crește semnificativ riscul ca și mai mulți turiști să fie haliți de urșii carpatini. În plus, reducerea amprentei de carbon ar impune mai puține mașini hoinărind aiurea, deci o bandă pe sens e o soluție mult mai bună pentru atingerea neutralității climatice.
    Ca să nu supărăm nici urșii, nici turiștii, nici UE cu Green Deal-u’, o amețim așa, din studiu în studiu, la nesfârșit. Deci pofta-n cui, nu o să apucăm să vedem autostrada asta.
    • Like 0
  • N-o să apuc să merg pe autostradă, dar am s-o bântui! :))
    • Like 0
  • La Pastele cailor! S-ar putea…
    Auzi tu:
    “ Chiar dacă o să găsim o variantă-minune cumva”. Păi, Poate găsiți tunelurile alea făcute de daci, băi. Deși nici alea nu-s bune ca dau în Egipt, cică. :-)
    Când e vorba de preziceri, Brucan era pistol cu apă pe lângă ăștia, zău!
    • Like 0
  • Razvan G check icon
    Eu am 60+, deci nu o mai prind.
    • Like 0
  • SG check icon
    Buna ziua!
    Va rog sa solicitati Guvernului sa va prezinte in baza Legii nr. 544/2001, toate platile facute pentru aceasta autostrada care nu se va mai construi niciodata. Ma refer aici cel putin la studiile de fezabilitate care s-au platit de catre statul roman incepand cu anul 1989, studii de fezabilitate care se reiau la fiecare schimbare de conducere politica a tarii. Cati bani s-au platit pentru aceste studii de fezabilitate pentru aceasta frantura de autostrada?
    In aceasta situatie, nu se mai pune problema sa ne imaginam cati ani vom avea cand se va construi autostrada. Trebuie sa ne intrebam daca vom conduce vreodata vreo masina pe aceasta autostrada.
    • Like 0
  • Francisc check icon
    Parafrazând o vorbă celebră, putem spune că autostrada Comarnic-Brașov nu e a noastră, ci a urmașilor urmașilor noștri...
    • Like 0


Îți recomandăm

”Cravata galbenă”

”Cravata galbenă”, filmul regizat de Serge Ioan Celebidachi, fiul marelui dirijor, Sergiu Celibidache, este o biografie cinematografică și, în același timp, o confesiune; o ”partitură” a memoriei naționale scrisă cu ”notele” unui destin încercat. Dincolo de cronologia unei vieți extraordinare, filmul este o introspecție despre libertate și identitate și despre România care a dăruit lumii figuri emblematice și genii; dar pe care nu a prea știut să le păstreze acasă.

Citește mai mult

Transformare digitală

Digitalizarea în România avansează cu viteze diferite în sectorul public și cel privat. Firmele private în special din industriile bancară, sănătate sau retail au fost forțate de împrejurări concurența acerbă să se transforme digital, dar instituțiile de stat sunt încă prinse în inerția birocrației și lipsa de viziune strategică. În mediul privat, digitalizarea nu mai este un moft, ci o necesitate pentru scalare și eficiență. În sistemul public lipsa bugetelor multianuale și absența ownership-ului fac implementarea proiectelor de IT un proces greoi sau chiar eșuează (foto: Shutterstock).

Citește mai mult