Foto: Ian Murray / Universal images group / Profimedia
V-ați întrebat vreodată cum e să trăiești într-un oraș gândit pentru oameni, nu pentru mașini? Ei bine, deși realitatea din orașele României nu distruge chiar orice speranță în această privință, în alte țări europene existe orașe care s-au schimbat și în care politicienii locali au înțeles că e nevoie ca cetățeanul să fie în centrul politicilor publice. Un astfel de exemplu este Utrecht, al patrulea oraș ca mărime și populație din Olanda. Aici orașul a fost regândit și reconstruit în întregime pentru cetățeni. În prezent, în Utrecht, se construiește primul cartier gândit complet fără autoturisme. Republica a stat de vorbă cu Lot van Hooijdonk, viceprimăriță pentru mobilitate în Utrecht. Aceasta spune că oamenii sunt adesea reticenți la schimbare, pentru că sunt obișnuiți să parcheze mașinile în fața sau în apropierea casei lor.
„Dar, dacă ne dorim un mediu sănătos pentru locuitori și pentru generațiile următoare, trebuie neapărat să schimbăm acest lucru. Altfel, orașul nostru va fi împânzit de mașini”, declară Lot van Hooijdonk, care se ocupă de mobilitate, energie și proiectele primăriei în cartierele Lunetten-Koningsweg și Overvecht.
Un reportaj al știrilor Protv din ianuarie 2024 arăta că timp de 25 de ani, autostrada urbană din Utrecht a umplut centrul orașului de zgomot și poluare. Așa că autoritățile și-au dorit să redea locul naturii și să reconstruiască zona așa cum era ea odată: cu canalul medieval, ce făcea parte din structura de apărare a orașului. Transformarea a durat 20 de ani. S-a lucrat pe porțiuni fără blocarea circulației, astfel încât metropola să funcționeze. Iar efortul a meritat.
Ruxandra Aelenei, lector în mobilitate urbană la Universitatea de Știinte Aplicate din Amsterdam, a declarat în reportaj că, cu cât adaugi o bandă de circulație în plus pentru autoturisme, cu atât atragi mai multă circulație auto și atunci e un fel de cerc vicios care nu se mai termină niciodată. „Așa că autoritățile locale au făcut pasul înapoi, iar Utrecht este renumit astăzi în întreaga lume pentru planurile de reducere constantă a drumurilor permise autoturismelor. Dar și pentru alternativele create: transportul în comun și pistele pentru biciclete. De câștigat au câștigat oamenii spații de recreere și zone verzi”, a mai spus aceasta.
Cum arăta Utrecht înainte să fie un oraș pentru oameni
Lot van Hooijdonk ne-a declarat că în anii '60 și '70, mașina a devenit un mijloc de transport popular pentru oameni. „Astfel, toate satele și orașele au devenit accesibile pentru mașini. Așa s-au construit drumuri și locuri de parcare. Atunci a existat suficient spațiu pentru a face acest lucru, pentru că nu erau atât de multe mașini ca în prezent, dar erau și mai puțini oameni, mai puține clădiri etc. În zilele noastre există mult mai multă penurie de spațiu public, iar populația continuă să crească, mai ales în orașele mari, precum Utrecht. În prezent, trebuie să ne confruntăm și cu schimbările climatice. De aceea, noi, consiliul municipal al orașului Utrecht, ne concentrăm asupra mersului cu bicicleta și a pietonilor, ca mod de transport sănătos, curat și sigur. De asemenea, dorim să folosim spațiul rămas pentru locuințe, căci aici avem o mare lipsă, dar și pentru mai multă verdeață. Atunci când în oraș există mai mult beton și temperaturile cresc, spațiile verzi ajută la răcirea orașului și contribuie, de asemenea, la menținerea biodiversității. Și, bineînțeles, spațiile verzi cu plante și copaci arată mai bine decât spațiile de parcare și reprezintă un spațiu mai sigur pentru copiii care se joacă și oamenii care se întâlnesc, de exemplu, în parcuri”, a precizat pentru Republica viceprimărița pentru mobilitate a primăriei din Utrecht.
Utrecht a devenit „orașul de 10 minute”
Lot van Hooijdonk mai spune că procesul prin care orașul s-a transformat într-unul pentru oameni a fost un proces îndelungat, care nu s-a încheiat încă. „Atunci când construim cartiere noi, le facem aproape fără mașini, cu locuri de parcare într-un garaj din apropiere și cu centre de mobilitate. De asemenea, ne concentrăm pe trasee bune pentru bicicliști și pe un transport public bun. Ideea este că am construit cartiere de 10 minute, ceea ce înseamnă că ne dorim ca toate facilitățile (sport, supermarket, școală etc.) să fie la maximum zece minute de locuințele rezidenților noștri”, declară Hooijdonk.
Aceasta mai spune că în cartierele existente se schimbă viteza legală pe drumurile publice, de la 50 km pe oră la 30 km pe oră.
„Mașina este un „musafir” în aceste zone. Facem ca aceste drumuri să fie mai orientate spre pietoni și bicicliști, cu trotuare și drumuri mai largi pentru bicicliști. Și facem aceste zone mai ecologice, dacă este necesar. Pentru a face toate acestea, avem nevoie de o parte din locurile de parcare, așa că le reducem. Procesul este unul dificil, deoarece oamenii sunt obișnuiți să parcheze în fața casei lor. Și ceea ce facem, de asemenea, este să creăm trasee lungi pentru bicicliști către satele din apropiere, astfel încât oamenii să ia bicicleta în loc de mașină pentru a pleca din orașul nostru sau pentru a ajunge aici. Iar în următorii 12 ani vom introduce parcări cu plată peste tot în oraș, pentru a descuraja utilizarea mașinilor. Toate acestea pentru mai mult spațiu pentru alte priorități și pentru o viață urbană mai sănătoasă”, spune în continuare Lot van Hooijdonk în interviul pe care l-a acordat pentru Republica din biroul său din Utrecht.
Oamenii și schimbarea
Întrebată despre cum au primit locuitorii orașului aceste transformări și dacă au fost reticenți sau au fost parteneri ai acestor schimbări, Lot van Hooijdonk spune că, ca peste tot, oamenii sunt adesea reticenți, pentru că sunt obișnuiți să parcheze în fața sau în apropierea casei lor.
„Dar, dacă ne dorim un mediu sănătos pentru locuitori și pentru generațiile următoare, trebuie neapărat să schimbăm acest lucru. Altfel, orașul nostru va fi împânzit de mașini. Putem să ne folosim spațiul o singură dată, așa că atunci când există o penurie a spațiului public trebuie să ne gândim de două ori la ce vrem să facem cu el”, crede Lot van Hooijdonk, care este, de asemenea, membră a consiliului de administrație al Asociației municipalităților olandeze (VNG) și președintă comitetului VNG pentru economie, climă, energie și mediu.
Lot van Hooijdonk mai spune că Utrecht „este un adevărat oraș al bicicliștilor”.
„Un număr din ce în ce mai mare de oameni fac naveta în și prin oraș cu bicicleta. Pentru toți acești bicicliști, dorim să facem ca mersul pe bicicletă să fie și mai plăcut și mai atrăgător. Acordăm prioritate bicicletei ca mijloc de transport sănătos, curat și sigur. În acest fel, facem ca străzile și orașul nostru să fie mai locuibile, mai atractive și mai accesibile pentru toată lumea”, a mai spus viceprimărița
Aceasta a pus la dispoziția Republica și câteva statistici ale orașului, datate de la finalul anului 2021:
• Prima pistă oficială de biciclete din Olanda a fost construită în Utrecht în 1885, pe bulevardul Maliebaan.
• Orașul Utrecht are 420 kilometri de piste de biciclete
• Utrecht are cea mai mare parcare pentru biciclete din lume, unde există spațiu pentru până la 12.500 de biciclete
• În apropierea Gării Centrale din Utrecht sunt disponibile peste 30.000 de locuri de parcare pentru biciclete
• Utrecht are 21 de parcări pentru biciclete, inclusiv 5 parcări improvizate, dintre care 18 sunt supravegheate și monitorizate
• 33.000 de bicicliști merg zilnic cu bicicleta pe cea mai aglomerată rută din oraș
• 56% dintre locuitorii din Utrecht vizitează centrul orașului cu bicicleta, ceea ce face ca aceasta să fie cea mai populară modalitate de a vizita centrul orașului
• 87% dintre locuitorii din Utrecht sunt mulțumiți de accesibilitatea centrului orașului cu bicicleta
• 87% dintre locuitorii din Utrecht sunt mulțumiți de parcările pentru biciclete din centrul orașului
• 94% dintre locuitorii din Utrecht dețin una sau mai multe biciclete, inclusiv biciclete electrice
Potrivit unei analize Urbanize Hub, orașul Utrecht a abordat așa-zisul mod de organizare urbană „road diet”, ce prevede reducerea numărului de benzi pentru mașini, și oferă mai mult spațiu pentru oameni. De asemenea aceste spații devin zone de tipul shared-space, în care mașinile sunt așa-zișii musafiri (guest car) și în care ele trebuie să ofere, fără obiecție, prioritate pietonilor.
Bineînțeles, aprovizionarea magazinelor de pe aceste străzi fără acces auto sau cu acces auto redus, se face normal într-un interval orar prestabilit, în care tranzitul oamenilor să nu fie stânjenit. Aceste metode de abordare a mobilității urbane are efecte benefice în vederea reducerii poluării și creșterii calității locuirii din zonele respective.
În zonele în care metoda guest-car este abordată, analiza celor de la Urbanize Hub mai indică faptul că traficul este redus la 30km/oră pentru a nu deranja pietonii sau pentru a nu amenința bicicliștii. De asemenea, aceste zone din punct de vedere social, sunt benefice pentru interacțiune și incluziune socială.
Prin urmare, oamenii au șansa de a se bucura de minunatele clădiri sau de spațiile publice ale orașului. Utrecht servește drept model de abordat de mai multe orașe europene care se confruntă cu poluarea excesivă a aerului.
Arhitecții au decis să construiască parcarea sub Gara Centrală, după ce studiile au arătat că 60 la sută din oamenii care folosesc trenul, în Utrecht, vin pe bicicletă. Zilnic, trec pe aici 250.000 de călători. Așa s-a justificat ideea unui proiect atât de mare, se mai arată în raportajul știrilor ProTv. Ruxandra Aelenei spune că dacă îți parchezi bicicleta, poți să te duci direct la trenuri, pentru că e un tunel care leagă direct parcajul de biciclete, cu trenul.
Cel mai recent plan de design al autorităților este construirea unui cartier cu 10.000 de locuințe, gândit complet fără mașini în interior. Va exista doar cate un loc de parcare, la fiecare trei apartamente. Dar asta nu înseamnă că oamenii nu vor avea autoturisme, ci le vor lăsa la marginea zonei rezidențiale.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Analogie: sunt probleme cu spitalele (infectii intraspitalicesti, cate un malpraxis) asa ca mai bine sa nu avem. Oare autorul se trateaza la vrajitor?
Daca autorul ar putea sa si citeasca, nu doar sa scrie, ar afla ca Olanda are considerabil mai multe automobile la mia de locuitori de cat Romania (cu aproape 30% mai multe). Si considerabil mai multe sosele.
Până una alta suntem unde suntem, iar a pune căruța înaintea cailor nu o transformă în Porsche 911!
Să vedem mai întâi pe unde mergem CU MAȘINILE și pe urmă trecem la fițe, pardon, biciclete!
De asemenea, ne concentrăm pe trasee bune pentru bicicliști și pe un transport public bun. Ideea este că am construit cartiere de 10 minute, ceea ce înseamnă că ne dorim ca toate facilitățile (sport, supermarket, școală etc.) să fie la maximum zece minute de locuințele rezidenților noștri”, declară Hooijdonk.
la noi avem astea? Pai... n-avem
Ruxandra Aelenei spune că dacă îți parchezi bicicleta, poți să te duci direct la trenuri, pentru că e un tunel care leagă direct parcajul de biciclete, cu trenul.
Unde imi las si eu bicicleta in siguranta? Pe unde circul si eu cu bicla in siguranta?
M-am bazat pe Nicusor ca face piste de biciclete pe care sa fim si noi in siguranta;
Mersul pe bicicleta e in continuare un sport extrem pe acolo pe unde nu sunt piste;
Saptamana trecuta am fost pe un traseu scurt cu autobuzul, aprox 3 km. Am zis sa nu mai iau masina;
Am asteptat 20 minute la intoarcere sa vina autobuzul in statie; Gasesc ca e cam mult;
Ce este insa si mai amuzant este intrebarea "cum își cară baxurile cu apă și cumpărăturile". Da chiar, oare cum beau apa olandezii astia prostiti sa mearga cu bicicleta?!
Romanii pur si simplu nu pot intelege ca in Olanda sau alta tara vestica nu bea aproape nimeni apa la pet acasa, pentru ca apa de la robinet este pur si simplu potabila.
Si in Romania este potabila, doar ca noi nu mai avem incredere in nici o autoritate, asa ca suntem convinsi ca e otrava. Sigur, un filtru in 3 stadii rezolva si problema asta, ca poate mai e rugina pe tevi samd, dar suntem prea limitati ca sa ne gandim la lucruri de genul asta.
Iar referitor la cumparaturi, romanii din nou nu pot intelege ca in alte tari oamenii cumpara de mancare o data la cateva zile, de la magazinul din colt, si deci nu e nevoie sa mearga in weekend la hypermarket si sa umple portbagajul cu 3 tone de mancare. De altfel nici nu prea exista hypermarketuri in Olanda, de exemplu.
N-ai ce sa faci cu Romania si cu romanii, din pacate, ne vom zbate inca 100 de ani in ignoranta si fum de masini.