Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

De ce nu ar merge experimentul german și în România? Până la jumătatea lui octombrie Berlinul va pune la dispoziția populației cel puțin un test rapid gratuit pe săptămână

Berlin - Foto: Sean Gallup / POOL / EPA / Profimedia

Foto: Sean Gallup / POOL / EPA / Profimedia

„Cultura de club face parte din ADN-ul orașului" - sub această deviză, în premieră după aproape 1,5 ani, Berlinul a permis inițial redeschiderea a 6 cluburi în cadrul proiectului pilot „Reboot Clubculture". Peste 2000 de persoane au trebuit să prezinte un test PCR negativ la intrare pentru a putea petrece noaptea într-un spațiu închis, fără mască de protecție și fără a menține distanța regulamentară de 1,5m.

Biletele s-au epuizat în timp record, după cum era de așteptat - vara la Berlin este de neimaginat fără viața de noapte, pentru care capitala este renumită în întreaga Europă. Până acum, cluburile berlineze își continuaseră activitatea doar online, în cadrul inițiativei #UnitedWeStream.

În ultimele 18 luni, nu doar cluburile, dar și numeroase alte localuri ce dispuneau doar de spații închise au trebuit să-și închidă porțile „vizitatorilor", unele transformându-se parțial sau total în centre de testare - până la jumătatea lui octombrie Berlinul va pune la dispoziția populației cel puțin un test rapid gratuit pe săptămână, deși s-a pus deja problema utilității și viitorului acestor stabilimente... Scopul guvernului este acela de a vaccina cât mai multe persoane, pentru a evita un „al patrulea val" și o eventuală răspândire a variantei Lambda.

Până acum, în Germania au cam fost evitate astfel de experimente sociale (deși exemplul relativ recent al Barcelonei a dat de gândit): concertele și manifestările cu sute de participanți nu sunt văzute cu ochi buni, demonstrațiile în locuri publice trebuie înregistrate în prealabil - ele pot avea loc doar respectând măsurile în vigoare: masca de protecție și distanța regulamentară.

Prioritatea actuală este cea de a convinge prin diverse inițiative de faptul că vaccinul este soluția cea mai indicată pentru depășirea impasului: unele orașe au propus „incentive" sub formă de vouchere pentru evenimente culturale, anumite supermarketuri și magazine s-au oferit să facă publicitate în diverse limbi străine. Se mizează pe puterea de convingere, și nu pe presiune.

Restricțiile pentru cei ce nu doresc să se vaccineze nu se bucură de popularitate, fiind aspru condamnate - chiar și de către candidatul CDU/CSU la postul de cancelar, actualul ministru al landului Westfalia, Armin Laschet, care a afirmat că „statul nu poate priva de la participarea la viața socială persoanele vaccinate, însănătoșite sau testate".

În următoarele zile va avea loc o întâlnire a miniștrilor landurilor pentru a decide o strategie comună pentru lunile de toamnă - până în momentul de față opinia generală este clar orientată împotriva unui nou lockdown, considerat cel puțin contraproductiv.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
vezi toate comentariile
Subiecte din acest articol
Îți recomandăm

Elevi în curtea școlii

Ce (mai) înseamnă săptămâna de „școala altfel” pentru elevii români? Dar „săptămâna verde”? Ce ar trebui să însemne ele în mod ideal, dar și în mod concret? Cum ați organiza dvs, stimați cititori, aceste două programe educative pentru elevi? Cum le văd realmente și decidenții politici de azi, din Educație, care le-au moștenit de la cei de ieri? Iată câteva întrebări, pe care se pare că nu ni le punem suficient de serios și responsabil.

Citește mai mult

Dorin Dobrincu

E nevoie de o igienă a democrației. Și ea nu poate fi gândită în afara cunoașterii istoriei. Pentru că, oricât de des ați auzi asta, ideea e totuși adevărată: cine nu învață lecțiile istoriei e condamnat să le repete. Într-un moment ca acesta, în care regimurile autoritare și discursurile radicale sunt în ascensiune peste tot în lume, predarea lucidă a istoriei recente devine esențială. Coordonarea manualului de „Istoria comunismului din România”, introdus ca disciplină obligatorie în 2025, este mai mult decât un proiect editorial — e o încercare de a-i învăța pe tineri libertatea, prin cunoașterea prețului pierderii ei. Istoricul Dorin Dobrincu explică în acest interviu acordat în exclusivitate platformei Republica de ce memoria nu e doar un exercițiu al trecutului, ci o condiție pentru a nu repeta greșelile care au pus în genunchi o societatea întreagă. Care s-a salvat singură, dar cu prețul sângelui.

Citește mai mult

Vegeterra

Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro
De ce nu ar merge experimentul german și în România? Până la jumătatea lui octombrie Berlinul va pune la dispoziția populației cel puțin un test rapid gratuit pe săptămână
text: Dorina Achelăriței / voce: Florin Negruțiu
sound-bars icon
DEDEMAN susține inovația în tehnologie