Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

„Cum te-ai simți să urezi sănătate și să fii înjurat înapoi?” Cazul Smiley – când ura din online îl atinge și pe unul dintre cei mai populari artiști români

Smiley - FB

Foto: Facebook/Smiley

Smiley este genul de artist și de om iubit atât de copii și de adolescenți, cât și de tineri, părinți și bunici. Pe Smiley îl place probabil toată lumea dintr-o familie tipic românească.

Indiferent de genul muzicii sale, imaginea lui a fost tot timpul una de băiat bun, neimplicat în scandaluri, genul de băiat care merge să le facă zilele mai frumoase copiilor internați pe secțiile de oncopediatrie din țară, fără să posteze apoi pe internet.

Și, cel mai relevant pentru cazul nostru, Smiley are atât de mulți bani încât nu ar avea nevoie să fie plătit ca să spună că are cunoscuți bolnavi de Covid-19.

După ziua în care Andreea Esca a mărturisit experiența sa ca bolnav de Covid și agresivitatea oamenilor s-a revărsat în online asupra ei, fiind acuzată fie că minte, fie că fost plătită să spună că a avut Covid-19, Smiley a simțit nevoia să ia atitudine.

Nu e nevoie să o cunoști pe Andreea Esca să îți dai seama că ceea ce a arătat a fost pură emoție și sinceritate, e nevoie doar să ai rațiune și empatie, atribute care lipsesc unor oameni.

Smiley a transmis pe pagina sa de facebook un mesaj celor peste 3 milioane de followeri, prin care a întărit ideea că Andreea Esca e sinceră și că virusul chiar există și e periculos. A făcut apel la conștiința oamenilor și i-a rugat să nu îl blameze fiindcă se exprimă.

“Vă rog să aveți grijă de voi cu responsabilitatea celor care știți că de sănătatea voastră depinde sănătatea tuturor. Aș vrea să vă mai rog să nu mă puneți la zid pentru că am exprimat o îngrijorare!”

Smiley

Însă valul de oameni care militează tot mai mult pentru ideea că unii sunt plătiți să spună că au Covid 19 s-a revărsat chiar și asupra lui Smiley.

Acesta a primit mii de comentarii, printre care, spune el, am fost “înjurat, batjocorit, acuzat, luat la mișto, doar pentru că am îndemnat Oamenii să aibă grijă de ei?”

“Nu ar putea cineva să-mi ofere bani ca să scriu că am o cunoștință bolnavă de Covid. Niciodată. Nu în realitatea mea. Știu mai mulți oameni bolnavi de Covid, Oameni obișnuiti. Tineri. Nu sunt plătiți… Boala asta există și nu e doar la televizor. Dacă vreți să o căutați, o găsiți în spitale sau în aglomerații.”

Smiley

Artistul spune că a fost nevoit să șteargă zeci de comentarii lipsite de orice formă de respect. Și, după această experiență, s-a resemnat. A decis să nu mai vorbească despre acest subiect, considerând că “cea mai grea boală pentru noi toți este răutatea.”

Deși comportamentul agresiv al oamenilor în online este greu de înțeles, fiindcă nu putem accepta ca răutatea să se nască de niciunde, fără ca cineva să le fi greșit cu ceva, recent, sociologul Darie Cristea ne-a dat explicații clare și logice.

În spatele comentariilor pline de agresivitate stau propriile frustrări ale oamenilor. Fie că vorbim despre lipsa de atenție, de afecțiune, de bani, oamenii găsesc în mediul virtual ocazia de a își revărsa furia acumulată de-a lungul timpului.

Oamenii care îl înjură pe Smiley nu au o problemă cu Smiley, ci cu propria lor viață. În lipsa unor lucruri creative asupra cărora să își canalizeze energia, în lipsa unor relații inter-umane sănătoase în viețile lor, oamenii ajung să disprețuiască tot ceea ce ei nu au. Aici se adaugă, prin contrast, și fericirea pe care o promovează vedetele și influencerii în online.

Acești oameni sunt greu de schimbat. Dar ce s-ar întâmpla dacă mai multe persoane publice populare precum Smiley ar lua atitudine, la fel ca el? Ce s-ar întâmpla dacă toți ar milita pentru responsabilitate în contextul pandemiei?

Poate că ar obosi și cei care postează comentarii pline de ură. Poate nu le-ar mai face față tuturor celor care scriu că virusul chiar există. Și poate ar începe să creadă și ei.

Asta dacă nu cumva, între timp, boala îi va fi atins chiar și pe cei care nu cred. Și atunci nu doar că nu le va fi dat nimeni bani să spună că sunt bolnavi, ci se vor lovi din plin de lipsa de bani din spitale sau de lipsa de bani când vor avea nevoie să se testeze la privat, fiindcă statul român e incapabil să o facă.

Articol publicat pe culturaladuba.ro

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Am mai spus-o: am o părere bună despre Smiley, are mult bun simț, bunătate și cultură. Nu merita așa ceva! Desigur, ”de unde nu e nici Dumnezeu nu cere” dar autorul / autoarea (cine e?) are perfectă dreptate: nu putem lăsa răutatea și prostia omenească să inunde chiar și internetul! Personal, disprețuiesc sincer pe semenii mei care rămân indiferenți la tot ceea ce se întâmplă în jurul lor (”inimi împietrite” scrie în Scriptură) și care doar așteaptă mioritic să li se dea, să li se facă și să li se dreagă, acceptându-și cu lașitate soarta (cu mulți ani în urmă am spus / scris că pentru mine, singurul mesaj valabil al baladei ”Miorița” este acela că două treimi din poporul român sunt formate din hoți și criminali și o treime din proști / victime, fapt pentru care am fost și sunt în continuare copios injurat) și care învinuiesc întotdeauna pe alții de ceea ce ni se întâmplă nouă rău, cu precădere străinii, în special pe evrei, americani și UE. Nu i-ar trece niciunui astfel de individ (pe care eu l-am denumit ”românaș”) prin cap că, dacă cineva își bate joc de el, o face pentru că poate și pentru că are de cine-și bate joc, iar pentru asta EL ESTE SINGURUL VINOVAT! De asemenea, nu dau doi bani pe cei care-și dau cu părerea despre orice, oricum, oricând, oriunde și într-o totală necunoștință de cauză, să recunoștem - un defect de caracter aproape generalizat la noi, românii. Și mai disprețuiesc și pe cei care scriindu-și părerile ”violează” în mod flagrant limba română, relevând prin asta o crasă lipsă de cultură, dar culmea este că tot ei își permit să dea sfaturi, fiind convinși că sunt deținătorii adevărului absolut (”Capra moare de râie dar...”). Ca să nu mai spun că o mare parte dintre aceștia șunt convinși că noi, românii, suntem ”poporu' ăl mai tare din parcare”, alfa și omega omenirii, axa Universului, nemaipomeniți și extraordinari etc., ”urlând” în ei dacomania sau chiar dacopatia! Ei, tocmai cu acești indivizi eu am o mare problemă: pentru a mă face înțeles de mințile lor înguste și caracterele lor execrabile, nu de puține ori, provocat fiind, sunt nevoit să le adopt și eu limbajul, porcindu-i așa după cum merită! Poate greșesc procedând astfel, dar nu rezist tentației de a-i pune la punct și o fac în singurul limbaj pe care ei îl înțeleg. Recunosc, o mai fac și dintr-un alt motiv, acela că, atunci când acești indivizi rămân fără niciun argument cât de cât rezonabil, cât de cât logic, încep să ”bată câmpii” în cel mai absurd mod posibil, dezvăluindu-și astfel adevărata ”față”, adevăratul lor caracter! În fine, tristul adevăr este că noi, ca nație, avem o groază de defecte de caracter care vin din negura istoriei, devenind boli cronice, foarte greu de vindecat, defecte care, în condițiile libertății aiurea înțelese după 1989 (ca dreptul fiecăruia de a face ce vrea și nu ca dreptul fiecăruia de a nu face ceea ce nu vrea), își arată, iată, ”roadele”! Nefaste, desigur!
    • Like 2
  • Bună ziua, cetățeni!

    Simți!
    -Ce? eu am simțit inju(stețe/rie).
    S-a întâmplat în situații cauzate de intersectarea cu sfera simțului și spiritului civic.
    -Cum te- ...?
    - Predicator în deșert (în înțelesul comun, exclus Jack. the B.), vorbitor în hăul elevatorului.

    Doare, se accelerează pulsul, inima ticăie în tâmplă, ai impulsul contra-ripostei.
    E o durere perfidă, aparent se stinge mai repede decât durerea provocată de o corecție fizică; nu-i așa! rămâne mocnind undeva în substraturile scoarței.

    Despre durerea fizică:
    - Am avut ocazia să-mi pierd, în plină stradă, în plin centru al urbii, bucăți din două măsele. Îmi amintesc despre asta cele două măsele sparte, încă înfipte în gingii. Se întâmpla la începutul ultimului deceniu din secolul trecut. Acum pot face haz pe seama faptului că, fizic, am un conținut neîntreg pricinuit de pletele-mi; plete ce stricau asimetria simțului civic al celor trei flăcăiași ce m-or remodelat. Pentru posibile alte agresiuni fizice am gândit strategii pentru ne-repetare.

    O altă agresiune verbală(scrisă)?
    - ...

    Acum, toată umanitatea-i tensionată psihic.
    Un mesaj ce face apel spre civism are mari șanse să fie perceput (ne)drept agresiune! Mulți devin civiți de indignare și ripostează prim(sic!).
    Mesajul devine oxigenul necesar trezirii mocnirii. Sar scântei!
    Pentru păstrarea sinelui, în prezentul nostru, e nevoie de o doză mare de auto-stăpânire*(* meaning: self control pill- to the readers born in the 21-st century ).
    Regretabil! este penurie de astfel de doze.

    Să viețuim, întru bun-simț!

    - Va fi bine!
    очень хорошо! a.k.a. OH, echivalent OK (?).


    • Like 0
  • Ura este de inteles. Dupa ce au crezut cu toata fiinta ca virusul nu exista, ca totul este manipulare, apoi ca virusul exista, dar este periculos doar pentru persoanele cu comorbiditati, realitatea le demonstreaza ca au gresit. Dupa ce i-au facut prosti pe cei ce nu le impartaseau convingerile, dupa ce i-au facut tortionari pe medici, va dati seama cum se simt cand incep sa se imbolnaveasca cunostintele, cand frica pune stapanire pe ei, cand stau la coada la usa "tortionarilor" asteptand de la ei vindecarea sau confirmarea ca nu sunt infectati? Incapabili sa accepte realitatea si faptul ca au gresit, isi canalizeaza furia asupra tuturor celor care le pun oglinda in fata.
    • Like 3
    • @ Horst Schuller
      Delia MC Delia MC check icon
      Like maxim.
      • Like 0
  • Da, sunt multi analfabeti functionali care au trecut prin scoala ca gasca prin apa (fara sa se ude de apa cunoasterii si a bunului simt) de aceea aceste bipede tind sa nu creada in nimic, le lipseste discernamentul ce ajuta sa faci deosebirea dintre rational si lipsit de ratiune.... Oamenii acestia nu sunt numai penibili (cum sa crezi ca Andreea esca a fost platitia ca sa spuna ce a spus??? Esca care e foarte bine platita si e o personalitate publica.... ) ei sunt si periculosi. Pe vremuri, prostul avea bun simt, stia ca e prost si era bucuros sa asculte de unul mai destept decat el. Acum, prostul nu stie ca e prost, si a devenit agresiv.....
    • Like 2
    • @ andreea dragusin
      Valentin check icon
      La câte comentarii literare cu Baltagul au înghiţit...
      • Like 0
    • @ andreea dragusin
      check icon
      Prostul care știe că-i prost deja nu mai e așa de prost.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Siiigur, exact de acolo li se trage. Intrebare: cei care NU sunt rai/prosti nu tot Baltagul au studiat la scoala?
      • Like 1
  • Valentin check icon
    Dacă ai idee de cum funcţionează lumea, atunci n-ar trebui să ai vreo problemă.
    • Like 0
  • Sunt Eu Sunt Eu check icon
    Cred că trebuie să rămânem responsabili, să promovăm în continuare exemplul personal și responsabilitatea socială ... și să nu ne mai raportăm la ignoranți. Oamenii trebuie, în primul rând, educați.
    • Like 5

Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult