Companiile cu peste 250 de angajați ar putea fi obligate, în maximum cinci ani, să aibă un compartiment de sustenabilitate sau să externalizeze această activitate, a estimat Dragoș Tuță Mihaylov, fondator Ambasada Sustenabilității în România (ASR), în timpul podcastului România Sustenabilă, realizat de jurnalistul Claudiu Pândaru.
ASR este o organizație neguvernamentală care promovează modelul economic în care companiile, prin parteneriate, pot rezolva probleme sociale şi de mediu fără a sacrifica eficienţa economică.
De la capitalismul feroce, la capitalismul sustenabil
Antreprenorii se află într-o perioadă de tranziție economică, consideră Dragoș Tuță, de trecere de la „capitalismul feroce”, la „capitalismul sustenabil”.
„Ceea ce facem noi la Ambasada Sustenabilității este să îi ajutăm pe antreprenori să îmbrățiseze modelul economic în care companiile contribuie la rezolvarea problemelor de mediu și sociale, continuând să fie eficiente economic, continuând să aibă profit, versus modelul în care ne doream să facem profit cât mai mare, cât mai repede, profitând de resursele de mediu și de resursele umane”, a explicat Dragoș Tuță.
Fondatorul Ambasadei Sustenabilității în România (ASR) spune că auditul de sustenabilitate va deveni uzual, la fel cum este acum auditul financiar. De exemplu, obținerea de către o firmă a unei finanțări de la o bancă va fi condiționată de existența unui audit de sustenabilitate.
Dacă până acum, în ultimii 10 ani, firmele care își făceau un audit de sustenabilitate și arătau că sunt atente la impactul asupra mediului, la relația cu furnizorii, la relația cu consumatorul final, cu comunitățile ce găzduiesc activitatea, puteau să negocieze dobânda și primeau finanțare cu o dobândă mai mică, azi întrebarea este: dacă nu ți-ai făcut audit, mai primești sau nu mai primești finanțare? Răspunsul e că nu prea mai primești, spune Dragoș Tuță. Și asta pentru că băncile, la rândul lor, sunt supuse auditului de sustenabilitate, a explicat el.
Auditul de sustenabilitate este similar cu raportarea contabilă, însă dacă la raportarea contabilă ne uităm exclusiv la bani, la raportarea de sustenabilitate ne uităm la rezultatele non-financiare, precum amprenta de mediu, care va fi prima „presiune” adusă de legiuitorii europeni asupra business-urilor, ne uităm la partea de diversitate, drepturile angajaților, la modul în care o firmă pune presiune economică într-un mod corect sau incorect asupra furnizorilor, la modul în care sunt respectate drepturile omului, drepturile de mediu ale comunităților care găzduiesc business-ul.
Pe scurt, sustenabilitatea de business este modul în care o companie își desfășoară activitățile astfel încât să reducă mereu cât mai mult impactul negativ al tuturor categoriilor de activități pe care le are și în același timp să aibă grijă să nu erodeze resursele naturale.
„Dacă nu faci asta, îți asumi extrem de multe riscuri, inclusiv riscul de a închide business-ul”
De ce ar trebui un business să își traseze ca prioritate sustenabilitatea? În primul rând, pentru a fi profitabil pe termen lung, spune fondatorul Ambasadei Sustenabilității. „Dacă nu faci asta, îți asumi extrem de multe riscuri, inclusiv riscul de a închide business-ul.”
„De exemplu, dacă noi doi mâine ne deschidem o fabrică de cuie într-un sat din România, și teoretic aducem acolo economie locală, plus valoare, dar dacă acea fabrică va folosi o tehnologie foarte veche și total neprietenoasă cu mediul, la un moment dat autoritățile vor veni și vor spune: poluezi prea mult, trebuie să închizi. Și dacă noi nu avem un plan prin care să schimbăm tehnologia veche cu care am început, sau cu care am preluat fabrica, nu avem ce să facem, vom fi închiși. Să vorbim așa de modelul tipic românesc: Ne-am înțeles cu autoritățile, ne mai păsuiesc, poate nu se uită cu atenție. La un moment dat, comunitatea locală nu va mai accepta. Pentru că oamenii nu pot trăi într-un mediu poluat. Dacă nu investești în tehnologii prietenoase cu mediul, riști ca business-ul tău să fie închis”, a exemplificat Dragoș Tuță.
Sau, dacă într-o fabrică sunt foarte multe accidente de muncă, sau oamenii sunt puși să lucreze peste program, în condiții grele, firma va avea probleme în a găsi angajați.
„Vom avea probleme de comunicare externă, va veni presa, va întreba de ce vă mor angajații, de ce le cad lucrurile în cap? De ce nu poartă cască? Dacă de exemplu vom angaja oameni pe care îi vom domina, ca manageri, și îi vom pune să lucreze peste program, în condiții grele și îi vom forța din punct de vedere mental sau fizic, la un moment dat nimeni nu va mai vrea să lucreze la compania noastră. Pe scurt, sustenabilitatea îți permite să identifici toate acele zone în care businees-ul tău are riscuri, mai mici sau mai mari și care nu țin de zona financiară”, a explicat fondatorul Ambasadei Sustenabilității.
Alături de partenerii săi, Ambasada Sustenabilităţii derulează şi programe şi activităţi precum Coaliţia România Sustenabilă, Sustainability Talks, Sustainability School şi Sustainability Ambassadors, urmărind astfel să contribuie la dezvoltarea comunităţii oamenilor ce acţionează responsabil şi la îndeplinirea ţintelor pentru fiecare dintre cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă formulate de Organizaţia Naţiunilor Unite.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.