Sari la continut

Ne vedem live pe Republica!

Facem anul ăsta un pas mai departe în această călătorie care ne-a unit: construirea unul loc al dezbaterii, al schimbului de idei, al bunului-simț. Lansăm un nou spațiu unde ne putem întâlni. Comunitate.republica.ro este locul unde ne vedem live.

Corneliu Bodea, președintele Centrului Român al Energiei: „O companie care nu ia în serios conceptul de sustenabilitate riscă să dispară în doi-cinci ani”. România sustenabilă

companie sustenabila

Foto: Getty Images

În era în care oamenii de afaceri pun în balanță rezultatele financiare pe termen scurt și obiectivele companiei pe termen lung, este important ca firmele să acorde tot mai multă atenție performanței non-financiare. În gestionarea investițiilor sunt din ce în ce mai importanți factorii ESG - environmental, social and governance / mediu, social și guvernanță -, iar informațiile privind ESG cresc în relevanță în raportări.

Mediul de afaceri din România începe să pună accentul pe aspectele de mediu și sociale, pentru că acestea pot avea un rol major în succesul pe termen lung al organizației.

„O companie care nu ia în serios conceptul de sustenabilitate riscă să dispară în doi-cinci ani”, consideră Corneliu Bodea, CEO Adrem și președintele Centrului Român al Energiei (CRE). 

„Dinamica este foarte rapidă și vedem zilnic cum coloși dispar fiind înlocuiți de start-up-uri crescute pe conceptul de sustenabilitate și alimentate de valul de schimbări tehnologice. Conceptul tradițional de susținere bazată pe resurse a afacerilor este înlocuit de un concept bazat pe susținerea consumatorilor, a societății care din ce în ce mai bogată, deține astăzi resursele și decide să le aloce celui mai responsabil”, spune Bodea.

Președintele CRE recomandă tuturor celor care conduc afaceri să se angreneze în această tranziție pentru a putea rezista economiei de mâine, unde barierele sunt reduse și unde consumatorul decide să fie responsabil.

Provocarea pentru managementul companiilor

Environmental and Social Governance (ESG) va însemna o schimbare profundă pentru toate companiile. Implementarea unor politici care să urmărească atingerea unor obiective ce țin de responsabilitatea față de mediu și în general, față de societate, va reprezenta, în opinia președintelui CRE, o provocare pentru managementul companiior, care este mai degrabă orientat pe atingerea obiectivelor ce țin de profit.

„Alinierea armonioasă a obiectivelor cu care suntem obișnuiți cu cele ce vor ține de asigurarea unei activități sustenabile va reprezenta o provocare, mai ales atunci când unele dintre acestea vor fi în antiteză. Conceptul de sustenabilitate în modul în care ne dezvoltăm și conducem afacerile trebuie să fie susținut de la nivelul cel mai înalt al organizației și anume acționariatul și board-ul companiilor”, vede Corneliu Bodea. Numai așa, stabilind obiective clare pentru managementul executiv, o companie poate să implementeze un mod de activitate care să lase o amprentă pozitivă în societate și față de mediul în care-și desfășoară activitatea.

Mai mult, e nevoie de o reconsiderare a priorităților, de o adaptare la schimbare, de o anticipare a ceea ce și mai ales cum urmează să se transforme.

„Este necesară o transformare profundă care ține de cultură și este nevoie de un leadership autentic care să angreneze energiile oamenilor. Schimbarea de mindset este cel mai greu de înfăptuit și are la bază trei ingrediente: credința, contribuția și recompensa. Companiile trebuie să considere această transformare de paradigmă ca pe o șansă pentru a putea păși în societatea viitorului, o șansă de a exista și de a face față revoluției tehnologice ce angrenează societatea într-o dinamică profundă ce are puterea unui uragan, la nivel politic, economic, social”, explică președintele Centrului Român al Energiei. 

De la profit și valoarea acțiunilor, la indicatorii pentru dezvoltarea durabilă

Poate cea mai pragmatică și executivă schimbare ce se produce la nivelul unei organizații ce implementează un mod sustenabil de activitate și dezvoltare se produce la nivelul indicatorilor acesteia. Economia capitalistă s-a dezvoltat având ca principali indicatori profitul și valoarea acțiunilor. Această perspectivă a alimentat abordarea bazată pe stimularea consumului și a condus la exacerbarea utilizării resurselor naturale, educarea nevoilor de consum ne-sustenabil și la globalizare ca ultimă resursă a supraviețuirii acestui mecanism economic, vede Corneliu Bodea. Epuizarea resurselor ce alimentează acest sistem conduce la o transformare profundă, care are la bază exact stabilirea altor indicatori pentru succesul și dezvoltarea companiilor.

„Este probabil aspectul cel mai dificil de definit și de aceea cred că este necesară încă multă muncă de cercetare pentru a defini un nou mod științific de identificare a acestor indicatori. Cu toate acestea, aș putea să menționez că organizațiile vor trebui să facă un raport între eficiența economică și impactul asupra mediului și de aceea vor trebui implementate mecanisme clare de măsurare a acestui impact”, a subliniat președintele CRE.

Totodată companiile vor trebui să măsoare impactul pe care activitatea lor îl are în societate în general și cu precădere în zonele unde își desfășoară activitatea. Mai exact, câte job-uri generează, cum contribuie la dezvoltarea resurselor umane în aceste zone, cum asigură o exploatare sustenabilă a resurselor, precum și impactul pe care îl au în interiorul familiilor și în viața oamenilor care lucrează în cadrul lor sau care consumă produsele lor. Sunt numai exemple de arii în care stabilirea de indicatori este absolut necesară, dar foarte dificilă, punctează CEO-ul Adrem.

Legătura dintre sustenabilitate și reputaţia unui business

E nevoie de credință, continuă președintele CRE, pentru că la început va fi dificilă o legătură clară între reputația unui business și respectarea principiilor sustenabilității. Corneliu Bodea crede că acele companii care se vor arăta primele responsabile și vor crește complexitatea indicatorilor de succes cu astfel de factori nu vor culege roadele imediat.

„Un efort susținut de la nivel de politici economice, un cadru general politic de « lead by example », un sistem de recompensă prin recunoaștere publică și deci reputație pot angrena contribuția membrilor organizației și alimenta dezvoltarea acesteia. Un management vizionar și inteligent atât rațional, dar și politic, emoțional și moral vor putea transforma acest mod de a lucra în recompense concrete pentru oameni și astfel conduce la schimbarea de mindset de care avem atâta nevoie”, spune președintele CRE.

Raportarea nefinanciară a devenit obligatorie, începând din 2020, pentru companiile private cu peste 500 de angajați, obligativitate care până în prezent se adresa doar companiilor de stat. Atfel, companiile au depus odată cu situațiile financiare aferente anului 2019 și această declarație nefinanciară. Raportarea include informații privind cel puțin aspectele de mediu, sociale și de personal, respectarea drepturilor omului, combaterea corupției și a dării de mită.

Comisia Europeană a publicat în acest an o propunere de directivă privind raportarea sustenabilității corporative, urmând să intre în vigoare începând cu 2023. Raportarea va include informații calitative și cantitative, retrospective, dar și referitoare la viitor. Standardele vor fi diferite pentru companiile mari și pentru IMM-uri și va fi comparabilă cu raportarea financiară.

Puncte suplimentare la licitații ofertanților care dețin mașini electrice

CEO-ul Adrem spune că a observat o creștere a interesului pe care în primul rând beneficiarii companiilor îl au față de implementarea ESG în cadrul firmelor care le furnizează servicii sau produse. „Un exemplu îl constituie acordarea de puncte suplimentare la licitații ofertanților care dețin mașini electrice. Este nevoie de timp, pentru ca rezultatele concrete ale practicilor de sustenabilitate să fie evidente și să contribuie la îmbunătățirea vieții oamenilor într-un mod concret. Este totodată extrem de important ca acest lucru să se întâmple”, spune CEO-ul Adrem.

În istoria dezvoltărilor tehnologice ale omenirii, succesul cel mai mare l-au avut acele dezvoltări care au adus concret avantaje în direcția creșterii speranței de viață, a confortului. Practicile care țin de sustenabilitate trebuie să fie însoțite de o abordare mai pragmatică pentru a atrage o susținere mai largă.

„Aprobarea la cel mai înalt nivel al companiilor a unor planuri care să vizeze sustenabilitatea și atingerea neutralității climatice, reprezintă primul pas necesar și invit toate companiile să aibă această abordare. În curând obligativitatea acestor planuri pentru orice nivel de afaceri va fi stabilită și totodată atenția sporită pe care consumatorii încep să o aibă pentru alegerea serviciilor și a produselor care respectă mediul și adoptă practici de sustenabilitate în afaceri”, punctează președintele CRE, care consideră că ESG va reprezenta totodată principalul subiect de discuție și în ceea ce privește băncile și finanțatorii în general. Astăzi așa-zisele „credite verzi”, oferite de „bănci verzi” se adresează proiectelor de creștere a sustenabilității în activitatea economică.

„Românii și România sunt conservatori prin definiție și adoptă cu dificultate politici noi și schimbări. O mai mare deschidere este absolut necesară fiind astăzi parte a unei comunități mai mari care și-a propus ținte serioase în această direcție.

Recomand deci, tuturor companiilor din România să trateze cu maximă atenție subiectul sustenabilității și să adopte practici în consecință, măcar ținând cont de argumentul Pascalian dacă nu de credința profundă în efectul acestora”, subliniază președintele CRE. 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Mihai Bran - Claudiu Pandaru

Când medicul psihiatru Mihai Bran le-a povestit colegilor săi de la muncă, în 2015, că ar vrea să își facă un startup în domeniul serviciilor de telemedicină, pentru a-și putea urmări mai ușor pacienții, cei mai mulți dintre ei au izbucnit în râs, neîncrezători. În prezent, business-ul său, ATLAS, pornit alături de câțiva prieteni IT-ști, a ajuns la o cifră de afaceri de un milion de euro și 400.000 de utilizatori.

Citește mai mult

Food waste Japonia

„În Japonia mâncarea e un personaj din marea poveste a lumii, un prim pas în călătorie. Fiecare regiune are cel puțin un ingredient sau o mâncare pentru care e faimoasă și care, când îi vine sezonul, e consumată în restul Japoniei. E și o formă ritualică de a reuni timpuri, locuri și oameni. Mâncarea japoneză e o formă de echilibru”, spune scriitorul George Moise într-un interviu pentru habits by Republica.

Citește mai mult