Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

„De la trotinetă la Tesla, așa e trecerea de la ce avem acum la ce urmează să primim”. Șansă la viață pentru nou-născuții din Giurgiu aflați în suferință

Spitalul din Giurgiu

„De la trotinetă la Tesla, așa e trecerea de la ce avem acum la ce urmează să primim”, spune doctor Cristina Pascale imaginându-și ce va însemna pentru copiii pe care îi îngrijește o aparatură performantă și nouă: două monitoare de funcții vitale, două incubatoare deschise și două mese de resuscitare, pe care compartimentul de nenonatologie în care lucrează le va primi în următoarele săptămâni.

„Un nou-născut pierde rapid căldură, iar dacă e prematur e predispus la hipotermie. Din mesele existente, deschise, trei la număr, doar una este funcțională. La sala de nașteri mai sunt două, dar practic doar una poate fi folosită. O masă de resuscitare ne ajută, la fel și un monitor. Două deja, chiar facem trecerea de la o trotinetă la Tesla”, spune Pascale. „Sunt copii care au nevoie de suport respirator și i-am fi putut ajuta aici dacă am fi avut monitorul de funcții vitale. Așa am trimis în primele săptămâni ale anului doi bebeluși la București și am ținut locuri ocupate și aici și în Capitală”, mai spune doctora. „Dacă nu ai monitor nu știi când plânge, nu-i știi funcțiile, nu-i vezi respirația...Adesea se întâmplă să țipe mai mulți în același timp, ca acum, când e ora de masă”.  

Pascale a terminat recent rezidențiatul și împreună cu Elena Neagoe, una dintre colegele ei medic, face zilnic naveta București-Giurgiu și retur. Sunt nou venite în echipa de la neonatologie a Spitalului de Urgență Giurgiu, într-un compartiment cu 22 de paturi. Anul trecut, 511 nou-născuți au fost internați aici, iar șapte dintre ei au fost ulterior transferați la spitale din București.

„Cu aparatura asta ne aliniem la ce are Capitala și oferim un minimum din ce au nevoie toți copiii din România la îngrijire medicală”, crede Liliana Matei, asistenta șefă a secției. Știe că la București există o secție în care nou-născuții cu probleme medicale sunt îngrijiți în propriile lor boxe și îi simți mâhnirea când zice că „uite, în 15 zile am trimis deja doi copii la Giulești și la Universitar, iar anul trecut – doar șapte, ceea ce e bine. Că-s puțini. Nu vi l-am arătat pe prematurel. Avea un kil șapte sute și acum crește, e cu mama lui, a început să fie hrănit la sân”..

Matei știe nevoile compartimentului și își imaginează cum va arăta peste câteva săptămâni spațiul în care copiii giurgiuvenilor vor fi îngrijiți imediat după naștere: cu două monitoare de funcții vitale, două incubatoare deschise și două mese de resuscitare neonatală.

Echipamentele medicale ce urmează să ajungă aici reprezintă o donație a MOL România și a asociației Inima Copiilor, în valoare de 110.000 euro. Din bani și alte două secții – pediatrie (37 paturi / 3214 prezentări în 2019) și anestezie terapie intensivă (15 paturi / 1640 pacienți în 2019, din care 210 intubați) - vor primi aparatură medicală, respectiv un ventilator transport, 4 monitoare funcții vitale, un defibrilator și un aparat de determinare proteină C reactivă. Toate înseamnă viață.

Donația către spitalul din Giurgiu vine după alte două inițiative de sprijinire a sistemului de sănătate derulate de MOL România anul trecut: proiectul de construire a heliportului Spitalului Marie Curie din București și donația de echipamente medicale către Spitalul Județean de Urgență din Miercurea Ciuc. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Elevi în curtea școlii

Ce (mai) înseamnă săptămâna de „școala altfel” pentru elevii români? Dar „săptămâna verde”? Ce ar trebui să însemne ele în mod ideal, dar și în mod concret? Cum ați organiza dvs, stimați cititori, aceste două programe educative pentru elevi? Cum le văd realmente și decidenții politici de azi, din Educație, care le-au moștenit de la cei de ieri? Iată câteva întrebări, pe care se pare că nu ni le punem suficient de serios și responsabil.

Citește mai mult

Dorin Dobrincu

E nevoie de o igienă a democrației. Și ea nu poate fi gândită în afara cunoașterii istoriei. Pentru că, oricât de des ați auzi asta, ideea e totuși adevărată: cine nu învață lecțiile istoriei e condamnat să le repete. Într-un moment ca acesta, în care regimurile autoritare și discursurile radicale sunt în ascensiune peste tot în lume, predarea lucidă a istoriei recente devine esențială. Coordonarea manualului de „Istoria comunismului din România”, introdus ca disciplină obligatorie în 2025, este mai mult decât un proiect editorial — e o încercare de a-i învăța pe tineri libertatea, prin cunoașterea prețului pierderii ei. Istoricul Dorin Dobrincu explică în acest interviu acordat în exclusivitate platformei Republica de ce memoria nu e doar un exercițiu al trecutului, ci o condiție pentru a nu repeta greșelile care au pus în genunchi o societatea întreagă. Care s-a salvat singură, dar cu prețul sângelui.

Citește mai mult

Vegeterra

Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.

Citește mai mult