Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

„De la trotinetă la Tesla, așa e trecerea de la ce avem acum la ce urmează să primim”. Șansă la viață pentru nou-născuții din Giurgiu aflați în suferință

Spitalul din Giurgiu

„De la trotinetă la Tesla, așa e trecerea de la ce avem acum la ce urmează să primim”, spune doctor Cristina Pascale imaginându-și ce va însemna pentru copiii pe care îi îngrijește o aparatură performantă și nouă: două monitoare de funcții vitale, două incubatoare deschise și două mese de resuscitare, pe care compartimentul de nenonatologie în care lucrează le va primi în următoarele săptămâni.

„Un nou-născut pierde rapid căldură, iar dacă e prematur e predispus la hipotermie. Din mesele existente, deschise, trei la număr, doar una este funcțională. La sala de nașteri mai sunt două, dar practic doar una poate fi folosită. O masă de resuscitare ne ajută, la fel și un monitor. Două deja, chiar facem trecerea de la o trotinetă la Tesla”, spune Pascale. „Sunt copii care au nevoie de suport respirator și i-am fi putut ajuta aici dacă am fi avut monitorul de funcții vitale. Așa am trimis în primele săptămâni ale anului doi bebeluși la București și am ținut locuri ocupate și aici și în Capitală”, mai spune doctora. „Dacă nu ai monitor nu știi când plânge, nu-i știi funcțiile, nu-i vezi respirația...Adesea se întâmplă să țipe mai mulți în același timp, ca acum, când e ora de masă”.  

Pascale a terminat recent rezidențiatul și împreună cu Elena Neagoe, una dintre colegele ei medic, face zilnic naveta București-Giurgiu și retur. Sunt nou venite în echipa de la neonatologie a Spitalului de Urgență Giurgiu, într-un compartiment cu 22 de paturi. Anul trecut, 511 nou-născuți au fost internați aici, iar șapte dintre ei au fost ulterior transferați la spitale din București.

„Cu aparatura asta ne aliniem la ce are Capitala și oferim un minimum din ce au nevoie toți copiii din România la îngrijire medicală”, crede Liliana Matei, asistenta șefă a secției. Știe că la București există o secție în care nou-născuții cu probleme medicale sunt îngrijiți în propriile lor boxe și îi simți mâhnirea când zice că „uite, în 15 zile am trimis deja doi copii la Giulești și la Universitar, iar anul trecut – doar șapte, ceea ce e bine. Că-s puțini. Nu vi l-am arătat pe prematurel. Avea un kil șapte sute și acum crește, e cu mama lui, a început să fie hrănit la sân”..

Matei știe nevoile compartimentului și își imaginează cum va arăta peste câteva săptămâni spațiul în care copiii giurgiuvenilor vor fi îngrijiți imediat după naștere: cu două monitoare de funcții vitale, două incubatoare deschise și două mese de resuscitare neonatală.

Echipamentele medicale ce urmează să ajungă aici reprezintă o donație a MOL România și a asociației Inima Copiilor, în valoare de 110.000 euro. Din bani și alte două secții – pediatrie (37 paturi / 3214 prezentări în 2019) și anestezie terapie intensivă (15 paturi / 1640 pacienți în 2019, din care 210 intubați) - vor primi aparatură medicală, respectiv un ventilator transport, 4 monitoare funcții vitale, un defibrilator și un aparat de determinare proteină C reactivă. Toate înseamnă viață.

Donația către spitalul din Giurgiu vine după alte două inițiative de sprijinire a sistemului de sănătate derulate de MOL România anul trecut: proiectul de construire a heliportului Spitalului Marie Curie din București și donația de echipamente medicale către Spitalul Județean de Urgență din Miercurea Ciuc. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult