Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

„Discriminarea României în favoarea diasporei și invers nu este un lucru pe care suntem dispuși să îl tolerăm”. Cod electoral pierdut printre rânduri

Vot diaspora - FB

Reforma electorală s-a aflat pe lista promisiunilor de campanie însă, între timp, s-a pierdut printre rânduri. Nu numai printre rândurile programelor politice, dar și printre rândurile scrisorilor transmise către partidele coaliției de asociații civice din diasporă (Rezist Zürich, DOR – Romanian Diaspora, Diaspora Civică Berlin, Rezist Lyon și The Diaspora Initiative).

Următoarele alegeri, în număr de patru, vor avea loc în 2024. Și pentru că fiecare tip de scrutin este reglementat printr-o legislație specifică, ne aflăm, de cele mai multe ori, în situația de a ne pierde și noi la rândul nostru, printre rânduri – de această dată printre rândurile unei legislații fragmentate, costisitoare atunci când se răsfrânge asupra organizării alegerilor și care nu mai corespunde realităților din țară și de peste hotare. Spre exemplu, alegerile parlamentare sunt organizate conform legii 208/2015 cu modificări ulterioare, iar alegerile prezidențiale conform legii 370/2004. Votul prin corespondență este reglementat, pentru alegerile parlamentare și prezidențiale prin legea 288/2015. Organizarea referendumurilor este, la rândul ei, reglementată prin legea 3/2000 (cu modificări ulterioare). Folosirea tabletelor SIMPV pentru crearea automată a listelor suplimentare de alegători, a fost adăugată legislației doar în septembrie 2020, cu mai puțin de 3 luni înainte de data alegerilor, prin legea 202/2020. Modificările legislative survenite în apropierea alegerilor au afectat consecvența mesajului, dar și claritatea comunicării din partea autorităților. Totuși, riscurile asociate slăbirii încrederii publice nu par a urni voința politică înspre o reformă electorală de substanță. (Raport - Votul în străinătate. Alegeri parlamentare 2020)  

Pentru a evita apatia electorală, există însă o soluție propusă în repetate rânduri, inclusiv de către societatea civilă: un cod electoral unificat, menit a consolida, dar și simplifica stufosul cadru legislativ actual. Au fost sugerate o serie de modificări printre care: unificarea, clarificarea și simplificarea procedurilor electorale (aceleași pentru toate tipurile de scrutin), precum și evitarea discriminării unei părți a populației, de pildă, prin legiferarea votului prin corespondență pentru toți cetățenii români, indiferent de locul în care se află. (Raport - Votul în străinătate. Alegeri parlamentare 2020)

Pentru ca adoptarea codului electoral să fie posibilă, este necesară înființarea unei comisii parlamentare speciale mixte. Iar acest demers trebuie urgentat, având în vedere orizontul de timp până la următoarele alegeri. Înființarea comisiei este momentul zero al procesului de reformă electorală. Prioritatea comisiei va trebui să fie, în primul rând, aceea de a respecta prevederile constituționale și de a garanta universalitatea dreptului la vot. De asemenea, pentru a crea un set unic de proceduri și tehnică electorală, trebuie luate în considerare elemente precum: un registru electoral unic, revizuirea formulei de calcul pentru circumscripții (bazată inclusiv pe o estimare corectă a numărului românilor cu reședința în străinătate), votul în circumscripția ce corespunde domiciliului de pe cartea de identitate, circumscripția 43 – Diaspora, automatizarea procedurii de vot ca metodă alternativă de vot și testarea acesteia (ex. electronic, mașini de vot), candidatura pe baza pașaportului CRDS, generalizarea votului prin corespondență pentru toate tipurile de alegeri.

Rolul coalițiilor civice din țară și din străinătate va fi esențial, atât la nivel național cât și transnațional. La fel ca la scrutinele trecute, asociațiile diasporei și grupurile civice vor avea un impact considerabil în facilitarea unei informări corecte, în încurajarea participării la vot și, nu în ultimul rând, în organizarea secțiilor de vot din străinătate (o responsabilitate împărțită cu instituțiile de resort). Este imperativ, deci, ca sugestiile venite din partea românilor din diaspora, dar și din comunitățile istorice să se regăsească pe masa comisiei. La fel de important este să înțelegem cum văd aleșii viitoarea legislație electorală, cum integrăm experiența alegătorului sau a membrilor comisiilor de vot în această viziune legislativă, și care sunt prioritățile instituționale pe termen lung. În primul rând, simplificarea procedurilor de vot va oferi mai multă claritate și constanță exercițiului democratic. O asemenea legislație ar trebui să reducă costurile asociate organizării alegerilor precum și risipirea banului public. 

„Ca cetățean român cu reședința în străinătate nu îmi doresc niciun drept în plus mai mult, dar nici în minus față de un cetățean român din țară. Îmi doresc însă ca tuturor cetățenilor să le fie accesibile suficiente modalități de vot: la secție, vot anticipat sau vot prin corespondență, astfel încât cozile la vot să rămână o amintire tristă a trecutului recent.” (Mihnea Mihai, Rezist Zurich, Elveția)

În al doilea rând, în cazul diasporei nu putem vorbi despre o reprezentativitate reală. Se aproximează constant numărul românilor de pretutindeni, dar fără o bază informată sau actualizată. În contextul exodului și al depopulării actuale, ne întrebăm cât de validă este norma de reprezentare din țară. O disciplină statistică ar stabiliza fluctuația demografică politizată voit, între 800,000 de români (raportare aproximativă în funcție de pașaportul CRDS) și peste cinci milioane conform altor estimări, de altfel conservatoare. Acest demers nu mai suportă tergiversare din moment ce este invocat drept principalul obstacol în calea unei reforme electorale de substanță, care să asigure și o reprezentare corectă.

Mandatul diasporei a fost întotdeauna pentru România și români, oriunde ar fi aceștia. Discriminarea României în favoarea diasporei și invers nu este un lucru pe care ni-l dorim sau pe care suntem dispuși să îl tolerăm.” (Sorina Stallard, DOR – Romanian Diaspora, Marea Britanie)

Forma și esența viitorului cod electoral vor fi conferite și de capacitatea aleșilor, a instituțiilor și a societății civile de a negocia o agendă amplă, pe alocuri divergentă. Important este că, treptat, necesitatea codului electoral se conturează pe agenda publică. Dincolo de înființarea comisiei parlamentare (cadrul în care se va dezbate și elabora viitorul cod electoral) următorul pas se suprapune întrebării: cum unificăm și simplificăm legislația actuală pentru toate tipurile de alegeri și pentru toți românii?

A contribuit Andra-Lucia Martinescu, co-fondatoare The Diaspora Initiative 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Si in acest domeniu, LEGISLATIA (ELECTORALA) - elaborata si modificata de parlamentarii nostri - este (asa cum demonstreaza argumentat autorul) mult prea stufoasa, incoerenta, confuza, lacunara, ineficace si ineficienta, necesitand simplificare, consensualizare si integrare.... Avem un Consiliu legislativ care ar fi trebuit sa se ocupe de aceste aspecte si o Curte Constitutionala care ar fi trebuit sa sesizeze - plecand de la gravele consecinte in plan electoral - deficientele cauzate de elaboratori... Dar.... nimic din toate acestea! Pentru alegatori este insa importanta sa fie stabilite si cunoscute din timp criteriile de selectie, caracteristicile REALE ale candidatilor, caile de comunicare cu acestia prew si post proces electoral, etc.Asta ar insemna ORIENTARE SPRE CETATEAN/ ALEGATOR a legislatiei...In llipsa ei ni se propune sa acceptam in continuare vechea legislatie electorala conceputa de parlamentari doar in interesul politicieniilor si al candidatilor recrutabili mai ales dintre ei (ORIENTARE SPRE FURNIZOR) .... Pana cand domnilor - fosti tovarasi - atata ;ipsa de respect fata de cetateanul alegator? Sa ne mai miram de absenteismul in crestere la alegeri ??
    • Like 3
  • Nume check icon
    Au votat de s-au rupt prin corespondenta...
    • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult