„Discriminarea României în favoarea diasporei și invers nu este un lucru pe care suntem dispuși să îl tolerăm”. Cod electoral pierdut printre rânduri

Reforma electorală s-a aflat pe lista promisiunilor de campanie însă, între timp, s-a pierdut printre rânduri. Nu numai printre rândurile programelor politice, dar și printre rândurile scrisorilor transmise către partidele coaliției de asociații civice din diasporă (Rezist Zürich, DOR – Romanian Diaspora, Diaspora Civică Berlin, Rezist Lyon și The Diaspora Initiative).

Următoarele alegeri, în număr de patru, vor avea loc în 2024. Și pentru că fiecare tip de scrutin este reglementat printr-o legislație specifică, ne aflăm, de cele mai multe ori, în situația de a ne pierde și noi la rândul nostru, printre rânduri – de această dată printre rândurile unei legislații fragmentate, costisitoare atunci când se răsfrânge asupra organizării alegerilor și care nu mai corespunde realităților din țară și de peste hotare. Spre exemplu, alegerile parlamentare sunt organizate conform legii 208/2015 cu modificări ulterioare, iar alegerile prezidențiale conform legii 370/2004. Votul prin corespondență este reglementat, pentru alegerile parlamentare și prezidențiale prin legea 288/2015. Organizarea referendumurilor este, la rândul ei, reglementată prin legea 3/2000 (cu modificări ulterioare). Folosirea tabletelor SIMPV pentru crearea automată a listelor suplimentare de alegători, a fost adăugată legislației doar în septembrie 2020, cu mai puțin de 3 luni înainte de data alegerilor, prin legea 202/2020. Modificările legislative survenite în apropierea alegerilor au afectat consecvența mesajului, dar și claritatea comunicării din partea autorităților. Totuși, riscurile asociate slăbirii încrederii publice nu par a urni voința politică înspre o reformă electorală de substanță. (Raport - Votul în străinătate. Alegeri parlamentare 2020)  

Pentru a evita apatia electorală, există însă o soluție propusă în repetate rânduri, inclusiv de către societatea civilă: un cod electoral unificat, menit a consolida, dar și simplifica stufosul cadru legislativ actual. Au fost sugerate o serie de modificări printre care: unificarea, clarificarea și simplificarea procedurilor electorale (aceleași pentru toate tipurile de scrutin), precum și evitarea discriminării unei părți a populației, de pildă, prin legiferarea votului prin corespondență pentru toți cetățenii români, indiferent de locul în care se află. (Raport - Votul în străinătate. Alegeri parlamentare 2020)

Pentru ca adoptarea codului electoral să fie posibilă, este necesară înființarea unei comisii parlamentare speciale mixte. Iar acest demers trebuie urgentat, având în vedere orizontul de timp până la următoarele alegeri. Înființarea comisiei este momentul zero al procesului de reformă electorală. Prioritatea comisiei va trebui să fie, în primul rând, aceea de a respecta prevederile constituționale și de a garanta universalitatea dreptului la vot. De asemenea, pentru a crea un set unic de proceduri și tehnică electorală, trebuie luate în considerare elemente precum: un registru electoral unic, revizuirea formulei de calcul pentru circumscripții (bazată inclusiv pe o estimare corectă a numărului românilor cu reședința în străinătate), votul în circumscripția ce corespunde domiciliului de pe cartea de identitate, circumscripția 43 – Diaspora, automatizarea procedurii de vot ca metodă alternativă de vot și testarea acesteia (ex. electronic, mașini de vot), candidatura pe baza pașaportului CRDS, generalizarea votului prin corespondență pentru toate tipurile de alegeri.

Rolul coalițiilor civice din țară și din străinătate va fi esențial, atât la nivel național cât și transnațional. La fel ca la scrutinele trecute, asociațiile diasporei și grupurile civice vor avea un impact considerabil în facilitarea unei informări corecte, în încurajarea participării la vot și, nu în ultimul rând, în organizarea secțiilor de vot din străinătate (o responsabilitate împărțită cu instituțiile de resort). Este imperativ, deci, ca sugestiile venite din partea românilor din diaspora, dar și din comunitățile istorice să se regăsească pe masa comisiei. La fel de important este să înțelegem cum văd aleșii viitoarea legislație electorală, cum integrăm experiența alegătorului sau a membrilor comisiilor de vot în această viziune legislativă, și care sunt prioritățile instituționale pe termen lung. În primul rând, simplificarea procedurilor de vot va oferi mai multă claritate și constanță exercițiului democratic. O asemenea legislație ar trebui să reducă costurile asociate organizării alegerilor precum și risipirea banului public. 

„Ca cetățean român cu reședința în străinătate nu îmi doresc niciun drept în plus mai mult, dar nici în minus față de un cetățean român din țară. Îmi doresc însă ca tuturor cetățenilor să le fie accesibile suficiente modalități de vot: la secție, vot anticipat sau vot prin corespondență, astfel încât cozile la vot să rămână o amintire tristă a trecutului recent.” (Mihnea Mihai, Rezist Zurich, Elveția)

În al doilea rând, în cazul diasporei nu putem vorbi despre o reprezentativitate reală. Se aproximează constant numărul românilor de pretutindeni, dar fără o bază informată sau actualizată. În contextul exodului și al depopulării actuale, ne întrebăm cât de validă este norma de reprezentare din țară. O disciplină statistică ar stabiliza fluctuația demografică politizată voit, între 800,000 de români (raportare aproximativă în funcție de pașaportul CRDS) și peste cinci milioane conform altor estimări, de altfel conservatoare. Acest demers nu mai suportă tergiversare din moment ce este invocat drept principalul obstacol în calea unei reforme electorale de substanță, care să asigure și o reprezentare corectă.

„Mandatul diasporei a fost întotdeauna pentru România și români, oriunde ar fi aceștia. Discriminarea României în favoarea diasporei și invers nu este un lucru pe care ni-l dorim sau pe care suntem dispuși să îl tolerăm.” (Sorina Stallard, DOR – Romanian Diaspora, Marea Britanie)

Forma și esența viitorului cod electoral vor fi conferite și de capacitatea aleșilor, a instituțiilor și a societății civile de a negocia o agendă amplă, pe alocuri divergentă. Important este că, treptat, necesitatea codului electoral se conturează pe agenda publică. Dincolo de înființarea comisiei parlamentare (cadrul în care se va dezbate și elabora viitorul cod electoral) următorul pas se suprapune întrebării: cum unificăm și simplificăm legislația actuală pentru toate tipurile de alegeri și pentru toți românii?

A contribuit Andra-Lucia Martinescu, co-fondatoare The Diaspora Initiative 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp