Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

„Doar s-a redus puțin nesimțirea”. Camera Deputaților a adoptat forma finală a legii pensiilor speciale

Legea pensiilor speciale Foto - Inquam Photos/ Sabin Cirstoveanu

Foto - Inquam Photos/ Sabin Cirstoveanu

Camera Deputaților a adoptat forma finală a legii pensiilor speciale, după ce comisiile de specialitate au pus proiectul în acord cu decizia Curţii Constituţionale.

Noua forma a legii menține pensiile mari pentru magistrați, iar PSD recunoaște că „doar s-a redus puțin nesimțirea”, după cum a declarat preşedintele interimar al Camerei Deputaților, social-democratul Alfred Simonis.

Coaliția PSD-PNL a trecut printr-o procedură-fulger legea pensiilor speciale de Senat. În noua variantă, aleșii au crescut modic nivelul de impozitare, însă au venit și cu amendamente care relaxează condițiile de pensionare.

Un amendament adoptat în comisii stabileşte că judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională şi personalul juridic cu o vechime de cel puţin 25 de ani în funcţie se pot pensiona „la împlinirea vârstei de 60 de ani cu o pensie de serviciu în cuantum de 80% din media indemnizaţiilor brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate”.

În cazul vârstei minime de pensionare, aceasta va fi de 47 de ani și 4 luni în ianuarie 2024, dar doar cu condiția a 25 de ani vechime în specialitate, crescând anual cu câte patru luni, până când va ajunge la 60 de ani. Practic, condiția împlinirii a cel puțin 60 de ani pentru pensionare va fi deplin aplicabilă în 2062.

Atât pot guvernanții noștri în acest moment: să mențină inechitățile sociale și să reducă doar puțin din nesimțirea pe care tot ei au creat-o împreună cu „dinozaurii” din sistemul de justiție românesc.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nesimțirea nu e de ieri de azi , ea provine încă din comunism când unii erau mai egali decât alții. Ei aveau magazine cu circuit special , li se livrau portocalele, bananele și alte cadouri de sărbători prin casa de comerț Mercur și gospodăria de partid la care prostimea de rând nu avea acces. Odată cu privatizarea s-a schimbat gospodăria de partid cu pensii și salarii speciale că acum nu se mai duc la Amara sau la Neptun se duc în Maldive și Bali iar acolo ai nevoie de o pensie consistentă și la Spitalul Elias sau policlinica nr 10 se decontează tot de stat nu ai nevoie de bani să plătești nimic, plus că ți se decontează chiria , utilitățile și norma de hrană nu ca la pensionarul de rând care trebuie să aleagă între hrană și medicamente.
    • Like 0
  • Nume check icon
    Nesimtirea nu se poate reduce. Ori esti ori nu esti nesimtit...
    • Like 2


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult