Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

„Doctore, ai un milion de euro dacă îmi vinzi mie terenul Terapia!” De patru ani primesc constant propuneri să închid fabrica din Cluj și să vând terenul

Terapia Cluj

„Doctore, ai un milion de euro dacă îmi vinzi mie terenul Terapia!”

Imobiliarele din Cluj-Napoca - câteva considerații de la un nespecialist, adunate într-o opinie nesponsorizată de dezvoltatori, agenți, brokeri sau bănci.

Oferta de mai sus în care mi se propunea o sumă generoasă drept comision dacă aș fi facilitat vânzarea terenului Terapia (circa 20 hectare intravilan, în ceea ce fusese zona industriala din Nord-Estul Clujului) am primit-o în 2017 de la un foarte cunoscut dezvoltator imobiliar. Au urmat alte oferte, nu înțelegeam foarte bine de ce atâta interes, zona era (atunci) periferică, se spunea că este poluată, existau probleme cu proprietarii de terenuri din vecinătate etc.

Am chemat consultanți să mă lumineze și au făcut-o. În 2016 s-a aprobat PUG-ul orașului și în amplasament nu se mai putea construi industrial (UTR, RiM, servitute, etc), așadar zonei i se dădea startul pentru rezidențial și comercial.

Din 2017 de la prima “propunere indecentă” și până astăzi (chiar și după pandemie, când există tot interesul să avem fabrici de medicamente în țară) tot apare cate o ofertă și câte un “imbold” de a mă face să mă las păgubaș și să vând terenul. Ba apare un IT-ist care spune că zona de manufactură e moartă – îi spun că aduc anual la buget mai mult decât top 10 firme de IT din Cluj la un loc – ba un consilier local care spune că zona este poluată – îi spun că activitățile sunt nepoluante și că mai mult ca sigur că strada Moților din centrul Clujului este la fel de poluată ca zona industrială din Nord-Est. Și, previzibil, au apărut presiuni și constrângeri administrative pentru care a trebuit să merg prin tribunale și să afirm ceea ce este în ultima instanță un drept constituțional, cel asupra proprietății.

Între timp am ratat o investiție de 2,5 milioane de Euro într-un centru de calitate și acum o să ratez probabil una de 4 milioane de Euro (în total vreo 50 de joburi) pentru că este puțin probabil să pot construi un hub logistic pentru Europa, nu pot nici măcar să regenerez împrejmuirea și peisagistica. Iar zona este împânzită de blocuri care continuă să se construiască inestetic într-un ritm amețitor.

Dar, destul cu văicăreala, dacă România nu vrea fabrici atunci o să importăm medicamentele din Ungaria, Cehia și Polonia, țări unde industria este strategică. Desigur, analiștii vor fi surprinși, din nou, că avem deficit de balanță comercială.

Așadar, pe încă o fabrica închisă sau nu, Cluj-Napoca va continua să construiască blocuri și se va extinde în toate punctele cardinale, fără oprire, fără milă, fără frontiere, încetinit poate doar de lipsa forței de muncă, infrastructură și utilități. Iar prețurile vor fi pe măsură, un întreg eșafodaj de dezvoltatori, agenți, brokeri și bănci lucrează să le crească pentru ca apoi să nu declare tranzacțiile la valoarea reală.

Cumpărători sunt cu ghiotura. Părinții din județele satelite investesc în apartamente în speranța că într-o zi copiii lor vor fi studenți în Cluj - până atunci le dau în chirie. Alti oameni cumpără apartamente la gândul că decât să-ți tii banii în bănci, care deja dau semnale de dobânzi negative, mai bine îi investești în cărămizi și betoane. Alții le cumpără acum pentru că prind bine poveștile că pandemia va mai dura și li se vor bloca banii, că se scumpesc materialele de construcții sau că vine “mama tuturor crizelor” - Roubini dixit - și nu vor avea ce face cu banii din bănci. Alții pur și simplu au bani și nu au auzit de bursă, bitcoin, business angel, start-up-uri și unicorn-uri.

În Cluj-Napoca se va construi foarte mult și vinde scump în continuare la o cerere mult mai mare decât oferta - atenție însă, dacă nu sunteți dezvoltatori de loc din oraș sau nu aveți relațiile necesare (cum este cazul meu), mai bine lăsați-vă păgubași.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Daca ai fi baiat destept ai vinde terenul si te-ai muta 10 km la periferie. Ai face si profit si ai putea sa mentii si fabrica . Dar daca esti capos asta ii. De parca fabrica are radacini. Imi place noul patron roman , se plange toata ziua ca nu i se pune covor rosu de catre stat. Tu si Gica Hagi.
    • Like 0
  • Denunt din partea celui care a tot primit cereri peste cereri contra unor sume ametitoare,si mai ales ca a salvat fabrica.
    • Like 0
    • @ Nicolaie Apolzan
      Da, întrebarea este dacă a anunțat autoritățile în drept. Probabil că nu, am fi aflat până acum. Așa, pare că este un fel de invitație: care dai mai mult?
      • Like 1
  • Nume check icon
    "Ba apare un IT-ist care spune că zona de manufactură e moartă – îi spun că aduc anual la buget mai mult decât top 10 firme de IT din Cluj la un loc". - bineinteles ca asa este. Am inteles ca IT-isti cand au nevoie de medicament le comanda on-line si le vin cu dronele dupa ce acestea au fost facut de roboti la imprimante 3D. Nu este nevoi de fabrica. A avea o fabrica este conservatoris, comunism, etc. etc.
    Inteleg IT, digitalizare, modernism dar cum spun americanii din cand in cand: we need to go back to fundamentals, prin urmare ar trebui sa incepem sa reconstruim manufactura, iar marea familie traditionala romaneasca si marii hipsteri IT-si sau nu nu sa faca ce declara si sa cumpere local.
    • Like 0


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult