Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

„Doctore, ai un milion de euro dacă îmi vinzi mie terenul Terapia!” De patru ani primesc constant propuneri să închid fabrica din Cluj și să vând terenul

Terapia Cluj

„Doctore, ai un milion de euro dacă îmi vinzi mie terenul Terapia!”

Imobiliarele din Cluj-Napoca - câteva considerații de la un nespecialist, adunate într-o opinie nesponsorizată de dezvoltatori, agenți, brokeri sau bănci.

Oferta de mai sus în care mi se propunea o sumă generoasă drept comision dacă aș fi facilitat vânzarea terenului Terapia (circa 20 hectare intravilan, în ceea ce fusese zona industriala din Nord-Estul Clujului) am primit-o în 2017 de la un foarte cunoscut dezvoltator imobiliar. Au urmat alte oferte, nu înțelegeam foarte bine de ce atâta interes, zona era (atunci) periferică, se spunea că este poluată, existau probleme cu proprietarii de terenuri din vecinătate etc.

Am chemat consultanți să mă lumineze și au făcut-o. În 2016 s-a aprobat PUG-ul orașului și în amplasament nu se mai putea construi industrial (UTR, RiM, servitute, etc), așadar zonei i se dădea startul pentru rezidențial și comercial.

Din 2017 de la prima “propunere indecentă” și până astăzi (chiar și după pandemie, când există tot interesul să avem fabrici de medicamente în țară) tot apare cate o ofertă și câte un “imbold” de a mă face să mă las păgubaș și să vând terenul. Ba apare un IT-ist care spune că zona de manufactură e moartă – îi spun că aduc anual la buget mai mult decât top 10 firme de IT din Cluj la un loc – ba un consilier local care spune că zona este poluată – îi spun că activitățile sunt nepoluante și că mai mult ca sigur că strada Moților din centrul Clujului este la fel de poluată ca zona industrială din Nord-Est. Și, previzibil, au apărut presiuni și constrângeri administrative pentru care a trebuit să merg prin tribunale și să afirm ceea ce este în ultima instanță un drept constituțional, cel asupra proprietății.

Între timp am ratat o investiție de 2,5 milioane de Euro într-un centru de calitate și acum o să ratez probabil una de 4 milioane de Euro (în total vreo 50 de joburi) pentru că este puțin probabil să pot construi un hub logistic pentru Europa, nu pot nici măcar să regenerez împrejmuirea și peisagistica. Iar zona este împânzită de blocuri care continuă să se construiască inestetic într-un ritm amețitor.

Dar, destul cu văicăreala, dacă România nu vrea fabrici atunci o să importăm medicamentele din Ungaria, Cehia și Polonia, țări unde industria este strategică. Desigur, analiștii vor fi surprinși, din nou, că avem deficit de balanță comercială.

Așadar, pe încă o fabrica închisă sau nu, Cluj-Napoca va continua să construiască blocuri și se va extinde în toate punctele cardinale, fără oprire, fără milă, fără frontiere, încetinit poate doar de lipsa forței de muncă, infrastructură și utilități. Iar prețurile vor fi pe măsură, un întreg eșafodaj de dezvoltatori, agenți, brokeri și bănci lucrează să le crească pentru ca apoi să nu declare tranzacțiile la valoarea reală.

Cumpărători sunt cu ghiotura. Părinții din județele satelite investesc în apartamente în speranța că într-o zi copiii lor vor fi studenți în Cluj - până atunci le dau în chirie. Alti oameni cumpără apartamente la gândul că decât să-ți tii banii în bănci, care deja dau semnale de dobânzi negative, mai bine îi investești în cărămizi și betoane. Alții le cumpără acum pentru că prind bine poveștile că pandemia va mai dura și li se vor bloca banii, că se scumpesc materialele de construcții sau că vine “mama tuturor crizelor” - Roubini dixit - și nu vor avea ce face cu banii din bănci. Alții pur și simplu au bani și nu au auzit de bursă, bitcoin, business angel, start-up-uri și unicorn-uri.

În Cluj-Napoca se va construi foarte mult și vinde scump în continuare la o cerere mult mai mare decât oferta - atenție însă, dacă nu sunteți dezvoltatori de loc din oraș sau nu aveți relațiile necesare (cum este cazul meu), mai bine lăsați-vă păgubași.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Daca ai fi baiat destept ai vinde terenul si te-ai muta 10 km la periferie. Ai face si profit si ai putea sa mentii si fabrica . Dar daca esti capos asta ii. De parca fabrica are radacini. Imi place noul patron roman , se plange toata ziua ca nu i se pune covor rosu de catre stat. Tu si Gica Hagi.
    • Like 0
  • Denunt din partea celui care a tot primit cereri peste cereri contra unor sume ametitoare,si mai ales ca a salvat fabrica.
    • Like 0
    • @ Nicolaie Apolzan
      Da, întrebarea este dacă a anunțat autoritățile în drept. Probabil că nu, am fi aflat până acum. Așa, pare că este un fel de invitație: care dai mai mult?
      • Like 1
  • Nume check icon
    "Ba apare un IT-ist care spune că zona de manufactură e moartă – îi spun că aduc anual la buget mai mult decât top 10 firme de IT din Cluj la un loc". - bineinteles ca asa este. Am inteles ca IT-isti cand au nevoie de medicament le comanda on-line si le vin cu dronele dupa ce acestea au fost facut de roboti la imprimante 3D. Nu este nevoi de fabrica. A avea o fabrica este conservatoris, comunism, etc. etc.
    Inteleg IT, digitalizare, modernism dar cum spun americanii din cand in cand: we need to go back to fundamentals, prin urmare ar trebui sa incepem sa reconstruim manufactura, iar marea familie traditionala romaneasca si marii hipsteri IT-si sau nu nu sa faca ce declara si sa cumpere local.
    • Like 0


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Mihai Bran - Claudiu Pandaru

Când medicul psihiatru Mihai Bran le-a povestit colegilor săi de la muncă, în 2015, că ar vrea să își facă un startup în domeniul serviciilor de telemedicină, pentru a-și putea urmări mai ușor pacienții, cei mai mulți dintre ei au izbucnit în râs, neîncrezători. În prezent, business-ul său, ATLAS, pornit alături de câțiva prieteni IT-ști, a ajuns la o cifră de afaceri de un milion de euro și 400.000 de utilizatori.

Citește mai mult

Food waste Japonia

„În Japonia mâncarea e un personaj din marea poveste a lumii, un prim pas în călătorie. Fiecare regiune are cel puțin un ingredient sau o mâncare pentru care e faimoasă și care, când îi vine sezonul, e consumată în restul Japoniei. E și o formă ritualică de a reuni timpuri, locuri și oameni. Mâncarea japoneză e o formă de echilibru”, spune scriitorul George Moise într-un interviu pentru habits by Republica.

Citește mai mult