Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

„Doctore, ai un milion de euro dacă îmi vinzi mie terenul Terapia!” De patru ani primesc constant propuneri să închid fabrica din Cluj și să vând terenul

Terapia Cluj

„Doctore, ai un milion de euro dacă îmi vinzi mie terenul Terapia!”

Imobiliarele din Cluj-Napoca - câteva considerații de la un nespecialist, adunate într-o opinie nesponsorizată de dezvoltatori, agenți, brokeri sau bănci.

Oferta de mai sus în care mi se propunea o sumă generoasă drept comision dacă aș fi facilitat vânzarea terenului Terapia (circa 20 hectare intravilan, în ceea ce fusese zona industriala din Nord-Estul Clujului) am primit-o în 2017 de la un foarte cunoscut dezvoltator imobiliar. Au urmat alte oferte, nu înțelegeam foarte bine de ce atâta interes, zona era (atunci) periferică, se spunea că este poluată, existau probleme cu proprietarii de terenuri din vecinătate etc.

Am chemat consultanți să mă lumineze și au făcut-o. În 2016 s-a aprobat PUG-ul orașului și în amplasament nu se mai putea construi industrial (UTR, RiM, servitute, etc), așadar zonei i se dădea startul pentru rezidențial și comercial.

Din 2017 de la prima “propunere indecentă” și până astăzi (chiar și după pandemie, când există tot interesul să avem fabrici de medicamente în țară) tot apare cate o ofertă și câte un “imbold” de a mă face să mă las păgubaș și să vând terenul. Ba apare un IT-ist care spune că zona de manufactură e moartă – îi spun că aduc anual la buget mai mult decât top 10 firme de IT din Cluj la un loc – ba un consilier local care spune că zona este poluată – îi spun că activitățile sunt nepoluante și că mai mult ca sigur că strada Moților din centrul Clujului este la fel de poluată ca zona industrială din Nord-Est. Și, previzibil, au apărut presiuni și constrângeri administrative pentru care a trebuit să merg prin tribunale și să afirm ceea ce este în ultima instanță un drept constituțional, cel asupra proprietății.

Între timp am ratat o investiție de 2,5 milioane de Euro într-un centru de calitate și acum o să ratez probabil una de 4 milioane de Euro (în total vreo 50 de joburi) pentru că este puțin probabil să pot construi un hub logistic pentru Europa, nu pot nici măcar să regenerez împrejmuirea și peisagistica. Iar zona este împânzită de blocuri care continuă să se construiască inestetic într-un ritm amețitor.

Dar, destul cu văicăreala, dacă România nu vrea fabrici atunci o să importăm medicamentele din Ungaria, Cehia și Polonia, țări unde industria este strategică. Desigur, analiștii vor fi surprinși, din nou, că avem deficit de balanță comercială.

Așadar, pe încă o fabrica închisă sau nu, Cluj-Napoca va continua să construiască blocuri și se va extinde în toate punctele cardinale, fără oprire, fără milă, fără frontiere, încetinit poate doar de lipsa forței de muncă, infrastructură și utilități. Iar prețurile vor fi pe măsură, un întreg eșafodaj de dezvoltatori, agenți, brokeri și bănci lucrează să le crească pentru ca apoi să nu declare tranzacțiile la valoarea reală.

Cumpărători sunt cu ghiotura. Părinții din județele satelite investesc în apartamente în speranța că într-o zi copiii lor vor fi studenți în Cluj - până atunci le dau în chirie. Alti oameni cumpără apartamente la gândul că decât să-ți tii banii în bănci, care deja dau semnale de dobânzi negative, mai bine îi investești în cărămizi și betoane. Alții le cumpără acum pentru că prind bine poveștile că pandemia va mai dura și li se vor bloca banii, că se scumpesc materialele de construcții sau că vine “mama tuturor crizelor” - Roubini dixit - și nu vor avea ce face cu banii din bănci. Alții pur și simplu au bani și nu au auzit de bursă, bitcoin, business angel, start-up-uri și unicorn-uri.

În Cluj-Napoca se va construi foarte mult și vinde scump în continuare la o cerere mult mai mare decât oferta - atenție însă, dacă nu sunteți dezvoltatori de loc din oraș sau nu aveți relațiile necesare (cum este cazul meu), mai bine lăsați-vă păgubași.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Daca ai fi baiat destept ai vinde terenul si te-ai muta 10 km la periferie. Ai face si profit si ai putea sa mentii si fabrica . Dar daca esti capos asta ii. De parca fabrica are radacini. Imi place noul patron roman , se plange toata ziua ca nu i se pune covor rosu de catre stat. Tu si Gica Hagi.
    • Like 0
  • Denunt din partea celui care a tot primit cereri peste cereri contra unor sume ametitoare,si mai ales ca a salvat fabrica.
    • Like 0
    • @ Nicolaie Apolzan
      Da, întrebarea este dacă a anunțat autoritățile în drept. Probabil că nu, am fi aflat până acum. Așa, pare că este un fel de invitație: care dai mai mult?
      • Like 1
  • Nume check icon
    "Ba apare un IT-ist care spune că zona de manufactură e moartă – îi spun că aduc anual la buget mai mult decât top 10 firme de IT din Cluj la un loc". - bineinteles ca asa este. Am inteles ca IT-isti cand au nevoie de medicament le comanda on-line si le vin cu dronele dupa ce acestea au fost facut de roboti la imprimante 3D. Nu este nevoi de fabrica. A avea o fabrica este conservatoris, comunism, etc. etc.
    Inteleg IT, digitalizare, modernism dar cum spun americanii din cand in cand: we need to go back to fundamentals, prin urmare ar trebui sa incepem sa reconstruim manufactura, iar marea familie traditionala romaneasca si marii hipsteri IT-si sau nu nu sa faca ce declara si sa cumpere local.
    • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult